Cum se pronunţă „Bucureşti“ în chineză. Cuvântul, dezvăluit de un român care şi-a luat doctoratul în lingvistică în China

Bucureştiul are un nume surprinzător pentru chinezi, care îl pronunţă total diferit de cum te-ai aştepta. Cel care ni-l dezvăluie este Florin Cârlan (42 de ani), un doctor în lingvistică plecat din Delta Dunării, al cărui drum a trecut pe la malul mării, unde a devenit marinar, apoi teolog şi ajunge până în China. Aici s-a căsătorit cu o localnică pe care a convertit-o la ortodoxie.

Avea 27 de ani şi era maistru militar pe una dintre navele Marinei Militare, când paşii l-au purtat pe Florin Cârlan către teologie. După 7 ani de Armată şi rachete navale, marinarul a dat admitere, în anul 2001, la Universitatea Ovidius din Constanţa şi a fost acceptat. A absolvit Teologia Pastorală, apoi a urmat un master în Drept Canonic, la aceeaşi universitate. A plecat în Capitală să studieze limbile chineză şi persană, la Secţia de Limbi Orientale a Universităţii Bucureşti. În 2012 s-a ivit şansa de a pleca în China cu o bursă, pentru aprofundarea limbii chineze.  

Aşa a ajuns marinarul român în cea mai populată ţară a lumii, care l-a fascinat complet. Între timp, a obţinut şi o bursă din partea oraşului Beijing pentru continuarea studiilor doctorale, iar din 2016, Florin Cârlan (42 de ani), fostul maistru militar de pe navele Marinei, este doctor în Literatură şi Studiul documentelor clasice al Facultăţii de Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii de Lingvistică din Beijing, China.

Pregătirea tezei de doctorat i-a dat ocazia să studieze documente rare, pentru teza „Conceptele fundamentale din lucrarea «Laozi» şi studiu comparativ cu gândirea patristică  ortodoxă“. Spune că Armata se aseamănă cu Teologia mai mult decât ne-am gândi. „Avem în ambele structuri o ierarhie, un şef ale cărui ordine nu se discută. Diferenţa o fac, însă, armele. În Biserică este rugăciunea, în Armată, este puşca, dar tot cu Dumnezeu“, consideră el.

Chinezoaica devenită ortodoxă

Florin Cârlan mărturiseşte că ar fi rămas în China dacă poluarea n-ar fi fost o problemă atât de gravă a mediului acolo. Să creşti un copil care nu vede cerul albastru din cauza stratului dens de nori gri şi care să  respire numai noxe i s-a părut de neconceput lui, tulceanului născut în paradisul Deltei Dunării, lângă Letea. Soţia lui este Ting-Ting, o chinezoaică romano-catolică din provincia Shanxi. De dragul lui Florin, Ting-Ting a trecut la ortodoxie şi s-a botezat Maria. Ea este maestru acupunctor şi maestru maseur şi s-au cunoscut într-o catedrală romano-catolică, pe când el căuta o Biblie în limba chineză pentru lucrarea de doctorat. S-au căsătorit într-o biserică ortodoxă din România, unde ea a primit botezul. 

Foto Ionuţ Druche / Arhiepiscopia Tomisului

Fetiţa lor de 1 an şi 6 luni este născută în China şi a fost botezată ortodox în România, cu numele de Anastasia Yang Ji. „Mitrofan Yang Ji a fost primul preot ortodox al Chinei“, explică tatăl. Micuţa a venit pe lume în zi de 11 iunie, când, coincidenţă tulburătoare, sunt pomeniţi cei 222 de mucenici chinezi care au căzut victime ale „Răscoalei boxerilor“ din 1900. Pe atunci, comunitatea ortodoxă avea puţin peste 400 de credincioşi, iar în fruntea mucenicilor s-a aflat Mitrofan Yang Ji, primul preot ortodox chinez. „În China am avut o revelaţie. Ştiaţi că Ginghis Han, soţia lui, Timurlenk, Kubilai Han, Ogodai, Hasan şi alţi mari conducători mongoli au fost creştini? Sunt documente în bisericile creştine din China, prin care aceştia au dăruit bisericilor sate“, arată teologul.

Biserica din casele credincioşilor

Şi mai era un neajuns în China: sunt prea puţine biserici ortodoxe, răspândite în toată China, prin Hong Kong sau Taiwan. Ortodocşii care vor să meargă la slujbă trebuie să se ducă la Ambasada Rusiei, unde este amenajată o capelă. În China trăiesc cam 10.000 de credincioşi de religie ortodoxă. Mai la îndemână le este să se strângă în casa unuia dintre ei şi să se roage în faţa icoanelor - aşa cum se procedează în Beijing, capitala cu peste 12 milioane de locuitori, dintre care ortodocşi sunt cam 100.

Pentru ei, Florin Cârlan a adaptat în limba chineză actuală două traduceri: una din 1864 a Noului Testament şi una din 1879 a Psaltirii, ambele tipărite la Beijing. În lume mai există doar patru exemplare scrise în limba clasică, iar teologul român le-a retranscris, cu ajutorul ortodocşilor chinezi, într-un format accesibil tuturor, păstrând chineza veche.

Ortodoxia, tolerată

Creştinismul ortodox a pătruns în China în anul 1685, când împăratul Kangxi cucereşte regiunea Albazin, de pe fluviul Amur din nord-estul Chinei. Printre prizonieri se aflau şi 30 de cazaci, care au fost opriţi pentru garda imperială. Împăratul le-a dat case în nordul Pekinului, i-a îmbrăcat în uniforme, le-a dat de soţii văduvele unor prizonieri executaţi şi i-a umplut de privilegii, ca să îi rămână loiali. Printre ei se afla un preot, Maxim Leontiev, care l-a convins pe împărat să le dea cazacilor un templu budist, ce a fost transformat în biserică ortodoxă. 

Biserica ortodoxă Sfânta Sofia din Harbin - China Sursa foto Florin Cârlan

„Revoluţia culturală a lui Mao Zedong din anii 1967-1977 a distrus aproape complet Biserica Ortodoxă. Astăzi, guvernul chinez recunoaşte oficial cinci culte religioase: budismul, taoismul, catolicismul, protestantismul şi islamul. Ortodoxia în China nu este interzisă, dar nici recunoscută, comunităţile ortodoxe fiind doar tolerate. În 1990, când guvernul comunist a chemat toate cultele să se înregistreze oficial, ortodocşii nu au avut forţa necesară să se treacă pe lista cultelor recunoscute“, arată teologul.

Pasiunile unui teolog

Florin are şi alte pasiuni: practică arte marţiale pe care şi le-a perfecţionat în China şi sculptează, astfel că, la Seminarul din Tulcea, sunt două tablouri de promoţie realizate de el. Teologul face parte şi din corul Nectarie Protopsaltul din Bucureşti, care cântă muzică bizantină. Ar vrea să continue studiile despre pătrunderea creştinismului în China, ca să îndrepte o eroare izvorâtă din documentele protestante. Proiectul de cercetare i-a fost cerut de Secţia de Religie a Universităţii de lingvistică din Beijing. „Protestanţii afirmă că primii creştini din China ar fi fost nestorienii, dar este complet lipsit de susţinere. Iezuiţii, misionarii romano-catolici, au descoperit prima mărturie creştină chineză: «Stelă nestoriană de la Xi’an». Aceştia au consemnat că primii creştini care au intrat în China au aparţinut «Bisericii primare, a cărei dogmă era pur㻓, încheie teologul.

Cum se pronunţă „Bucureşti“ în chineză

„Ca să ştiu chineza bine, mi-a luat cam doi ani de studiu în România, un an în China pentru dezmorţire şi încă unul pentru sedimentarea cunoştinţelor. Acum pot spune că mă descurc onorabil în faţa unui nativ. Mandarina, de fapt, nu se vorbeşte nicăieri în China, unde există atâtea dialecte care sună ca o limbă străină încât trebuie translator. Eu, de exemplu, vorbesc în dialect de Pekin; Pekin, adică Beijing. Apropo, ştiţi cum se pronunţă«Bucureşti» în chineză?“, întreabă retoric Florin. Şi urmează explicaţia: „Bu“ se pronunţă „Pu“, „C“ („Cu“) este „Ţia“, „R“ („Re“) este „Lă“, „Ş“ este „Sî“, „Ti“ este „Thă“. Rezultatul: „Puţialăsîthă“. 

Biserica ortodoxă Acoperământul Maicii Domnului din Harbin - China Sursa foto Florin Cârlan

Rugăciunea „Tatăl nostru“ spusă în limba chineză

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO „Tatăl nostru“ rostit în chineză. Cum sună rugăciunea creştinilor în limba celei mai populate ţări din lume

Oameni de alte religii care serbează Crăciunul alături de creştini

Unicitatea sărbătorilor de Crăciun în Dobrogea: colindul Sfântului Andrei şi colindele în slavonă