Imaginea pe care o întâlneşti pe aproape orice pliant turistic despre Cluj-Napoca este Piaţa Unirii cu Biserica Sf. Mihail şi satuia lui Matia Corvin. Această piaţă a fost aleasă, în 2011, de cititorii „Adevărul“ drept simbolul Clujului. În aceeaşi piaţă au loc, aproape săptămânal, evenimente.

„Tradiţia orală a clujenilor susţine că Matia, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, cel care urma să devină regele Ungariei, a fost botezat în capela Schleunig aflată la parterul vechiului turn (acum parţial demolat) al bisericii. Cum se stie, Matia s-a născut la Cluj în 23 februarie 1443 (din alte surse, pe 27 martie 1443). Subliniez faptul că această informaţie nu este înregistrată în surse istorice, ci transmisă de tradiţia orală locală.
Între zidurile acestui locaş de cult s-a întrunit, începind cu anul 1466, de aproape 150 de ori, Dieta Transilvaniei“, explică istoricul clujean Lukács József, cel care a scris „Povestea oraşului-comoară“.

Biserica Sf. Mihail este o construcţie de tip hală, adică înălţimea navelor laterale este identică cu cea a navei principale, relatează transildania.wordpress.com.

În 1316, pe 19 august mai precis, Carol Robert de Anjou (1308-1342), regele Ungariei, a ridicat Clujul la rang de oraş. Vrând să arate importanţa de care a început să se bucure localitatea lor, oamenii au dorit să ridice o biserică demnă de noul statut al acesteia.
Cum dimensiunile proiectate ale noii biserici depăşeau posibilitatile de atunci ale clujenilor, noul locaş de cult urma să fie construit în etape, pe parcursul a 150 de ani.

Imagine din 1902, de la inaugurarea statuii lui Matia Corvin

Informaţii detaliate despre construcţia bisericii nu s-au păstrat.

Primul document care vorbeşte de această biserică este un document eliberat în ianuarie 1349 de cancelaria papală de la Avignon, adresată credincioşilor din Europa, în care se promitea iertarea păcatelor celor care fac donaţii pentru luminarea şi ornamentarea bisericilor Sf. Mihail şi Sf. Iacob din Cluj.

Faptul că sunt puse în discuţie iluminarea şi ornamentarea bisericii, dovedesc un stadiu destul de înaintat al lucrărilor de construcţie.

În timpul răscoalei ţărăneşti din 1437, Clujul a fost de partea răsculaţilor. Drept pedeapsă: oraşul a pierdut toate privilegiile care i-au fost acordate de regii maghiari.

Vestea reabilitării oraşului a sosit în data de 29 septembrie 1444, chiar de ziua Sfântului Mihail.

Clujenii au simţit că reabilitarea lor s-a datorat sfântului şi au înălţat, în semn de recunoaştere, relieful sfântului deasupra porţii principale.

Atunci s-a distrus parţial stema imperială a lui Sigismund de Luxemburg.

Citeşte şi

Istoria unei pieţe în fotografii

FOTO Centrul Clujului înainte de 1900: un car cu boi, un obelisc închinat împăratului de la Viena şi un tramvai cu aburi care producea multe accidente