Show. Daniela Gyorfi încinge atmosfera la Grădiştea, unul dintre cele mai frumoase sate din România
0Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului e motiv de petrecere în Bărăgan. Artişti renumiţi vin la Călăraşi pentru a participa la zilele comunelor Grădiştea şi Perişoru.
În timp ce sâmbătă, la Grădiştea, unul dintre cele mai frumoase sate din România, vor încinge atmosfera Maria Dragomiroiu şi Daniela Gyorfi, la Perişoru vor face show Irina Loghin, Fuego şi Vali Vijelie.
Cea mai arătoasă aşezare
Sâmbătă, începând cu ora 16.00, pe stadionul din localitate, începe distracţia la Grădisţea. Localitatea Grădiştea, din judeţul Călăraşi, a fost votată printre cele mai frumoase localităţi din ţară în 2012. Ghidul „Cele mai frumoase sate din România", editat de asociaţia cu acelaşi nume, a inclus şi comuna din inima Bărăganului în topul celor mai arătoase aşezări.
“Grădiştea are un potenţial turistic deosebit, nu numai prin numărul mare de situri arheologice aflate în acest areal, cât şi prin pensiunile turistice care au început să ia fiinţă în ultimii ani.
Situri arheologice de primă clasă
Şapte obiective din comuna Grădiştea sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Călăraşi. Trei dintre ele sunt situri arheologice — aşezarea din neoliticul mijlociu (cultura Boian) de la Movila Berzei, lângă satul Bogata (500 m sud de podul peste lacul Gălăţui; aşezarea eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa de la „Măgura Cuneştilor”, punct aflat în extremitatea sudică a satului Cuneşti, lângă cimitir; şi situl de la Grădiştea Ceacu, la 5 km sud de satul Grădiştea, în Lunca Dunării, sit ce cuprinde o aşezare neolitică (cultura Boian) şi una din epoca bronzului târziu.
Monumente de arhitectură
Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1872) din satul Bogata; şi biserica „Sfântul Nicolae” (1937–1938) din centrul satului Rasa. Celelalte două sunt monumente memoriale sau funerare: obeliscul soldaţilor ruşi căzuţi în Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, ridicat în 1896 în curtea bisericii „Sfântul Nicolae” din Bogata; şi o cruce de piatră aflată în curtea bisericii din Rasa.
Localitatea cu un singur pom
La Perişoru, petrecerea ţine două zile, sâmbătă şi duminică, iar localnicii sunt aşteptaţi la distracţie pentru a sărbători cum se cuvine cei 87 de ani de atesarea documentară a localităţii. Legendele locale spun că acum 80-100 de ani în urmă, actuala vatră a satului era înconjurată de trei târle: Perişoru, Puţul Grecului şi Cialicu. Bătrânii spun că primii locuitori ai satului au venit aici pentru pământ. Unii erau din actualul judeţ Prahova, alţii de aici, din Bărăgan.
S-ar fi stabilit pe locul unde astăzi este izlazul şi unde au mai rămas încă gropile bordeielor. Când au venit aici nu au găsit decât un loc pustiu năpădit de scaieţi şi de alte ierburi: pe toată întinderea nu era decât un singur pom, acesta era un păr padureţ. Pământul era al unui grec despre al cărui nume nimeni nu îşi mai aminteşte. Satul întemeiat s-a numit Perişoru, de la părul pe care l-au găsit când au venit, pentru că în afară de acest păr nu mai erau pomi pe toată întinderea.
Vă recomandăm şi:
Două zile de petrecere. Dorian Popa face show la Zilele comunei Dichiseni
Două zile de distracţie. Andreea Antonescu încinge atmosfera la Zilele comunei Dor Mărunt