Cât de periculoasă este acvaplanarea şi cum ar trebui să reacţioneze şoferii care se confruntă cu aşa ceva

Apărută atunci când anvelopele pierd contactul cu asfaltul din cauza unei pelicule de apă de pe carosabil, acvaplanarea reprezintă un fenomen extrem de periculos, fiind o cauză majoră a accidentelor grave. Uzura anvelopelor şi viteza de deplasare sunt doi factori cheie în apariţia acvaplanării.

Practic, odată intrată în acvaplanare, maşina nu mai poate fi controlată. Aderenţa la sol fiind inexistentă, manevrele executate de şofer au efect aproape zero, traiectoria autoturismului fiind dictată de cu totul alţi factori.

În condiţii normale, cauciucurile sunt concepute să evacueze apa, prin acele şanţuri de pe suprafaţa aflată în contact cu carosabilul. Anvelopa trebuie să fie capabilă să elimine apa mai repede decât aceasta se strânge în faţa ei. Cu cât viteza este mai mare, cu atât posibiltarea dispersării apei scade.

„Este ca atunci când eram copii şi aruncam o piatră pe suprafaţa unei bălţi. Cât timp avea viteză mare, piatra respectivă sărea pe suprafaţa apei. Când viteza se reducea, piatra se scufunda. Aşa se întâmplă şi cu maşina. Când viteza este rezonabilă, greutatea maşinii apasă pe pelicula de apă suficient de mult încât roţile să rămână în contact cu carosabilul. Când viteza este mare, depăşind pragul de 90 km/h, între sol şi anvelope se află acea peliculă de apă care anulează aderenţa”, explică inginerul auto brăilean Valeriu Cruceru.

Potrivit acestuia, pe lângă viteză, la apariţia acvaplanării contribuie şi calitatea anvelopelor, dar şi grosimea peliculei de apă. Anvelopele uzate, cu profil mai mic de 1,6 mm, predispun la acvaplanare chiar şi când stratul de apă de pe carosabil este de doar câţiva milimetri.

Ce trebuie făcut atunci când ne confruntăm cu acvaplanarea? Specialiştii atrag atenţia că şoferii care trec printr-o astfel de experienţă trebuie să facă tot posibilul să rămână calmi şi să evite bruscarea comenzilor maşinii. Apăsarea pedalei de frână sau mişcarea bruscă a volanului nu vor face decât ca autoturismul să capete o traiectorie independentă de voinţa şoferului, ieşind în decor sau pătrunzând pe contrasens.

Premergător acvaplanării, turaţia creşte brusc, iar autoturismul oscilează stânga – dreapta. Deşi instinctul îndeamnă la altceva, şoferii trebuie să nu reacţioneze până când nu simt că au recăpătat controlul asupra autoturismului. Astfel, volanul trebuie ţinut drept şi acceleraţia se eliberează. Poate fi o chestiune de doar câteva secunde până când pneurile îşi recapătă aderenţa, iar viteza autoturismului scade, semn că poate fi manevrat din nou.

Cititi si

• Auto Calitatea cauciucurilor influenţează consumul de carburanţi al maşinii. Zece sfaturi pentru un rulaj eficient