Tata Nano, maşina ieftină care ne va costa foarte mult

Automobilul indian de 2.500 de dolari va fi dezastruos pentru mediu. O creştere masivă a pieţei auto mondiale va împiedica reducerea cotelor de emisii poluante. Lansarea în urmă cu două

Automobilul indian de 2.500 de dolari va fi dezastruos pentru mediu. O creştere masivă a pieţei auto mondiale va împiedica reducerea cotelor de emisii poluante.

Lansarea în urmă cu două săptămâni a faimoasei Tata Nano, cea mai ieftină maşină de pe glob, a fost primită cu entuziasm în India şi cu un uriaş interes în tot restul lumii. La un preţ de pornire de 2.500 de dolari, Tata Nano este cel mai accesibil automobil ieşit vreodată de pe liniile de asamblare ale constructorilor de maşini. Singurii care nu s-au bucurat de proaspătul "chilipir" automobilistic au fost ecologiştii, care au avertizat că şoselele, oraşele şi mediul înconjurător vor fi covârşite de o adevărată explozie a transporturilor cu maşina personală.

În viziunea multora, Tata Nano va reprezenta pentru India ceea ce faimosul Model T al companiei Ford a făcut în urmă cu un secol pentru "democratizarea" transportului cu automobilul în Statele Unite. Fabricarea sa e văzută nu numai ca o mare realizare a companiei Tata Motors sau a industriei automobilistice, ci ca o adevărată victorie a naţiunii indiene.

Din punct de vedere ecologic însă, existenţa maşinii Tata Nano nu este nici pe departe ieftină, iar preţul ei real va fi plătit de indieni şi nu numai. Nano este o maşină care încalcă multe norme de siguranţă şi ignoră actualele standarde de poluare cu dioxid de carbon. Înmulţirea maşinilor personale va provoca congestionări ale traficului imposibil de gestionat şi poluare masivă.

Pentru a scădea cât mai mult costurile de producţie, Tata Motors a făcut rabat la multe măsuri de siguranţă şi de calitate, lansând o maşină cu o viaţă scurtă.

Standardele de poluare, minime

Încă de pe-acum, Tata Nano nu respectă actualele standarde de poluare occidentale, precum Euro IV, iar în curând nu le va putea respecta nici măcar pe cele indiene, arată publicaţia indiană "Khaleej Times". Deşi compania susţine că maşina respectă normele naţionale Bharat II şi III, afirmaţia nu este susţinută de nicio analiză independentă. Potrivit experţilor în poluare, maşinile ultraieftine precum Nano nu dispun de tehnologia complexă necesară pentru a-i menţine emisiile la nivelul iniţial, astfel că în scurt timp acestea pot emite de cinci ori mai mult.

Tata Nano este în măsură să producă o adevărată cursă a constructorilor de maşini, care vor căuta să lanseze automobile ieftine profitând de standardele de poluare scăzute ale Indiei. Bajaj Auto, Volskwagen, Nissan şi General Motors s-au lansat deja în această cursă, iar cel mai mare producător de maşini din India, Maruti Suzuki, a anunţat deja proiectul unui automobil de 3.000 de dolari.

Mulţumită preţului foarte scăzut, Tata Nano va determina o extindere majoră a pieţei automobilelor din India, situată în prezent la circa 1,5 milioane de maşini. Dacă actualele tendinţe se menţin, arată "Khaleej Times", piaţa maşinilor din India va creşte anual cu 14,5 procente până în 2013. Până în 2020, mai bine de 150 milioane de indieni şi alţi 150 de chinezi vor avea maşini personale. Dacă acest lucru se va concretiza, pentru ambele ţări va deveni practic imposibilă atingerea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Coşmar pe şosele

Fluxul major de maşini ieftine va încetini traficul în oraşe şi, în consecinţă, va duce la o creştere a emisiilor/maşină. În multe din oraşele supraaglomerate ale Indiei, precum Bombay, Delhi sau Calcutta, ambuteiajele şi emisiile de gaze de eşapament au atins deja niveluri critice, făcând din smog un fenomen obişnuit. Criza locurilor de parcare va produce o situaţie cel puţin delicată din punct de vedere moral. Pe străzile oraşelor indiene, o maşină poate ocupa legal un spaţiu de pe care o familie de săraci lipiţi poate fi în schimb evacuată oricând.

Cel mai probabil, Tata Nano şi eventualele sale rivale vor obliga autorităţile să regândească politicile din domeniul transporturilor. În primul rând, India va fi nevoită să lanseze noi proiecte de infrastructură rutieră, într-un ritm în care îl va afecta direct la buzunar pe plătitorul de taxe indian.

Vânzări uriaşe

Pe scurt, Tata Nano este un dezastru din punct de vedere ecologic, iar, la prima vedere, obiecţiile ecologiste sunt cât se poate de legitime. "Nu e <> , e <> ", se plânge ziarul canadian "National Post". Potrivit acestuia, "câteva zeci de milioane de maşini noi pompând emisii de CO2 înaintând într-un semipermanent ambuteiaj e un tablou greu de imaginat pentru iniţiatorii protocolului de la Kyoto". "Vehiculele din India au emis 219 tone de dioxid de carbon în atmosferă în 2005.

Experţii spun că cifra va creşte de şapte ori, până la 1.470 de tone până în 2035, dacă traficul de maşini nu este reglementat", arată şi ziarul britanic "The Guardian". "Dacă milioane de indieni şi chinezi vor avea maşini personale, planeta e sortită pieirii. Brusc, simpatica maşinuţă Nano nu mai e atât de atractivă", comentează "The Washington Post".

Dar aproape orice familie din SUA şi Marea Britanie deţine o maşină sau chiar două, arată analistul britanic Gwynne Dyer, care denunţă vehement ipocrizia lamentaţiilor occidentale. "Oare Canada nu are deja peste 12 milioane de maşini, chiar dacă are 1/30 din populaţia Indiei? Nu e vorba oare de un dublu standard? Nu-şi dau seama cât de urât sună asta?", se întreabă Dyer.

Oricine de pe această planetă are dreptul egal de a deţine o maşină dacă are suficienţi bani. Dacă numărul oamenilor care-şi permit o maşină depăşeşte numărul de maşini pe care îl poate suporta această planetă, atunci omenirea va trebui ori să se gândească la un sistem de raţionalizare, ori să accepte consecinţele, subliniază analistul britanic.

El arată că unele ţări dezvoltate emit de 10 până la 20 de ori mai multe gaze cu efect de seră decât ţările în curs de dezvoltare. În cele din urmă, marii poluatori vor trebui să-şi negocieze reducerea graduală a emisiilor, în condiţiile în care ţările sărace au dreptul să le mărească, astfel încât cele două grupuri să conveargă la un moment dat către aceeaşi cantitate de emisii pe cap de locuitor.

Dreptul la poluare

Chiar dacă India consumă în prezent de două ori mai multă energie decât Canada, un canadian consumă de 16,5 ori mai multă energie decât un indian. Problema care afectează cel mai grav mediul nu este suprapopulaţia, ci supraconsumul, arată editorialistul canadian Brian Gould.
În opinia acestuia, naţiuni care conduc în continuare maşini SUV de mare gabarit nu au niciun drept să se plângă de dorinţele modeste ale indienilor.

Majoritatea covârşitoare a indienilor, adică circa 800 milioane de oameni, trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi. Din această perspectivă, preţul de 2.500 de dolari pare foarte mare. La aceasta mai trebuie adăugat faptul că preţul iniţial la care este lansată maşina nu va putea fi menţinut.

Totuşi, la o populaţie de 1,1 miliarde de oameni, există o clasă de mijloc de aproximativ 200 de milioane care-şi poate permite un Tata Nano. Nu trebuie ignorat nici faptul că maşina va avea vânzări în întreaga Asie. În prezent, India are o densitate de doar şapte maşini la mia de locuitori, comparativ cu SUA, care are 477 de maşini la mia de locuitori, sau Marea Britanie, cu 373/mie. Vânzările cresc rapid, în special datorită dezvoltării economice susţinute.

Maşini care au schimbat lumea

Modelul T Ford

Prima maşină ieftină produsă în masă, la un preţ de circa 2.000 de dolari în termenii de astăzi.
"Tin Lizzie" a lui Henry Ford practic a revoluţionat economia şi transportul.
Pentru prima oară în lume, Ford a folosit tehnicile şi
normele standard ale unei
linii de asamblare pentru a produce maşini rapid şi ieftin.
Valabilă în faimoasa
"orice culoare, atâta vreme cât e neagră", Modelul T
a pus America pe roţi.
Fabrica din River Rouge a
produs 15 milioane de bucăţi, respectiv o maşină la trei
minute, până în anul 1927, când producţia a fost suspendată.

Jeepul lui Willys-Overland

Vehiculul care a "câştigat"
cel de-al Doilea Război Mondial şi "bunicul" SUV-urilor de astăzi, lansat în 1941 de constructorul Willys-Overland. Maşina de teren a armatei americane, cunoscută sub iniţialele GP, a avut un succes enorm datorită tehnologiei 4x4 şi a simplităţii modelului. De atunci, maşinile de teren s-au schimbat foarte mult, însă cel mai direct descendent este jeepul Wrangler din zilele noastre.

BMC Mini

La finele anilor '50,
Compania British Motor Corporation avea nevoie de o maşină mică şi economică, capabilă să facă o reală concurenţă maşinilor
germane. A rezultat un
vehicul excelent din punct
de vedere tehnic, uşor de
condus şi cu un design
foarte inspirat.

Toyota Corolla

Corolla a fost maşina
cu vânzările cele mai
mari din istorie. Vânzându-se în 30 milioane de exemplare, Corolla a pus umărul la crearea uriaşului concern Toyota, care
a devenit unul dintre cei
mai mari producători de
maşini din lume şi creatorul
celei mai populare maşini ecologice, Prius. Ideile folosite la producţia maşinii Toyota
Corolla au fost copiate de toţi
constructorii de maşini din lume.