Mărţişoarele, mai căutate de cei care ar trebui să le primească

Bazarul de primăvară organizat la Piaţa Romană generează, ca în fiecare an, trendurile în materie de mărţişoare. Cei mai mulţi cumpărători: femeile şi bătrânii. "Sunt angajat!

Bazarul de primăvară organizat la Piaţa Romană generează, ca în fiecare an, trendurile în materie de mărţişoare. Cei mai mulţi cumpărători: femeile şi bătrânii.

"Sunt angajat! Mai stau aici până la 8 martie. Treaba merge! Ieri am scos 5,5 milioane, iar şefa m-a lăudat, a zis că e bine!", ne spune Lucian Niţuleac, care expune pe o tarabă "senzaţia" acestei primăveri: mărţişoare aurite cu 14k! Lângă el, Cornel Codru oferă la vânzare cufere de zestre-mărţişor. Sunt cutii care seamănă, în imitaţie de piele, cu vechile lăzi de zestre, iar Cornel le prezintă pe rând. "Uite, ăsta-i cufărul de zestre al fetelor lui Băsescu, ăsta-i pentru Columbeni, iar ăla mare, maron, e pentru fetele lui Tăriceanu! Cum, n-are fete Tăriceanu? Atunci, îl păstrăm până o să aibă!", decide, mucalit, comerciantul.

În timp, prin "utilizare excesivă", sărbătoarea şi-a mai pierdut din prospeţime şi autentic. Pentru mulţi dintre cei prezenţi în Piaţa Romană din Bucureşti, de exemplu, târgul de la Mărţişor a ajuns doar un mijloc suplimentar de a-şi asigura sau îmbunătăţi existenţa, iar multe dintre mărţişoare aparţin kitschului comercial.

"Ne-a umplut chinejii de mărţişoare, cocoană!"

Spaţiul a devenit extrem de strâmt, iar traversarea zonei pietonale de la "Coloane" e o adevărată aventură.

Oamenii asediază, în valuri, minitarabele înşirate de-a lungul bulevardului şi se tocmesc gălăgios, de parcă o tainică fericire (aceea că a sosit primăvara şi că pot vorbi sonor) i-ar impinge de la spate. O explozie de culori indică traseul pe care se înşiră sutele de clienţi, care defilează ca pelerinii, prin faţa negustorilor. "De-aicea şi pân' la Piaţa Sudului e plin de mărţişoare!

Ne-a umplut chinejii de mărţişoare, cocoană, hai de cumpără de la mine!", strigă unul dintre vânzători către o femeie între două vârste. Femeia se opreşte, convinsă, şi începe să preţăluiască marfa. O cheamă Livia Panţuru, e bucureşteancă şi spune că a ieşit "la tarabe" pentru că, în opinia sa, mărţişorul este "o mare sărbătoare". "Îmi place să mă gătesc, să fiu frumoasă", explică ea vânzătorului, care clatină din cap, semn că a înţeles. "Pentru mine, mărţişorul trebuie purtat pentru că aduce noroc şi pentru că îi face pe oameni mai frumoşi", a explicat femeia.

Mărţişoare fabricate pe… "Bistriţa"

Kitschul e la dânsul acasă aici, în Romană. Se vând maşinuţe din "lemn de India", tablouri şi flori plastifiate, galoşi, zorzoane metalice, figurine din ipsos sau ceramică, brăţări, mărgele multicolore aidoma celor cu care, de mult, Cristofor Columb i-o fi atras pe aborigeni. Piaţa este plină cu aşa-numita marfă "fabricată pe navă", adusă de pe la depozitele intermediarilor sau de la angrosişti. Unul dintre vânzători chiar strigă: "Ia mărţişoru' de pe Bistriţa, neamule!". Mă lămureşte că "Bistriţa" este nava pe care crede el că i s-au fabricat "podoabele".
Cu mici excepţii, nimeni nu mai produce "manual" (hand made) marfa teribilă numită "mărţişor". Sub un afiş care anunţă o conferinţă dedicată societăţilor secrete, o femeie vinde mărţişoare din ceramică arsă.

Se numeşte Filipescu, a fost inginer metalurgist la "23 August", iar acum îşi rotunjeşte veniturile la tarabă, în Piaţa Romană. "De 1 Martie, sau de 8 Martie, îmi fac singură podoabele", spune ea. "Mi-am distrus faianţa şi am improvizat cuptorul de ars în baie! Dacă vă spun că am cumpărat cărămizile pentru cuptor de la fosta mea uzină, de la <<23 August>> , o să râdeţi!", exclamă ea. Nu râdem, dar trecem mai departe. Un precupeţ neras ne îmbie să cumpărăm. Omul se numeşte Gh. Costiniu şi vinde mărţişoare din flori naturale (iasomie, violete, panseluţe), din scoici şi din răşină.

"O dată pe an, merg la mare, la Constanţa, şi strâng scoicile. Florile le pun din vară în cărţi, iar din toamnă încep montajul! E totul făcut manual: topesc răşina şi bag la mijloc scoici sau picioare de crabi", explică el tehnologia de fabricaţie. Merge treaba, merge? "Merge!", recunoaşte omul. "Azi am vândut de 4 lei şi este miezul zilei, dar mai încolo vor veni cei care ies de la serviciu! Cumpără mai mult bătrânii decât tinerii, mai mult femeile decât bărbaţii! Zilele astea, de Mărţişor, o să iau probabil, vreo 50 de milioane. De-aici scad şpaga dată la primăria de sector, 350.000 lei vechi, şi mai scad şi impozitele! Ies acceptabil", concluzionează senin Gh. Costiniu, 50 de ani.

Ceramica hand made, până în 20 lei

Preţurile la mărţişoare oscilează între 50 bani şi 40 de lei. Se oferă mărţişoare aurite (cu preţuri cuprinse între 5 şi 15 lei), mărţişoare croşetate (3,5 lei), mărţişoare hand made (din ceramică, între 5 şi 20 lei), mărţişoare din argint (10-40 lei), pietre şlefuite importate din Turcia şi Thailanda (5-10 lei) sau mărţişoare "comune", import China (0,5-2,5 lei).