Gospodarii din Viscri fac bani din tradiţii de acum 200 de ani

Turismul practicat în localitatea braşoveană a atras mulţi turişti străini care preferă condiţii de cazare cu farmec de acum două secole Paturi tradiţionale săseşti din lemn,

Turismul practicat în localitatea braşoveană a atras mulţi turişti străini care preferă condiţii de cazare cu farmec de acum două secole

Paturi tradiţionale săseşti din lemn, multe dintre ele unice, şi lăzi de zestre pictate manual, care datează de la începutul anilor 1900. Sobe din teracotă înflorată. Dulapuri încastrate în perete în care sătenii îşi ţineau ce aveau ei mai de preţ: rachiul şi banii!

Nu, nu este vorba despre mobilierul dintr-una din casele expuse la Muzeul Satului, ci despre obiectele tradiţionale săseşti, româneşti şi ungureşti care împodobesc pensiunile din Viscri, judeţul Braşov, atât de căutate de străini.

Curioşi mai mult să aflăm prin ce anume a reuşit micul sat Viscri să atragă atâţia turişti străini, am plecat pe urmele miilor de francezi, englezi, nemţi, austrieci sau elveţieni. Dacă de şapte ani încoace ei se dau în vânt după turismul de acolo, de ce n-am afla şi noi, în amănunt, despre ce este vorba acolo?

Şi ne-am dat seama imediat ce am intrat pe uliţa principală a satului. Dacă la prima vedere nimic nu te face să bănuieşti cel puţin ce se ascunde dincolo de porţile înalte pictate sau vesel colorate, odată intraţi în curte, ne simţim parcă întorşi în timp.

Fernolend, o pensiune 100% tradiţională

Aproape nimic din ce este înăuntrul Pensiunii Fernolend nu-ţi reaminteşte faptul că eşti în mileniul trei. Spun aproape nimic, pentru că apa curentă, baia cu duş sau vasul WC, deşi sunt "invenţii" recente şi, teoretic, n-ar fi avut ce căuta acolo, ele sunt prezente, tocmai pentru a oferi turiştilor confortul maxim.

Casa de oaspeţi în care ne-a poftit gazda noastră, Caroline Fernolend, este favorita turiştilor străini. Ce am văzut ne-a făcut să înţelegem şi motivele pentru care această pensiune este printre cele mai căutate. Fosta casă naţionalizată, deşi este clasată la doar o margaretă, datează din 1760 şi a fost renovată în 1823.

Chiar dacă este "dotată" cu absolut orice trebuieşte unei familii, niciun obiect nu este comun, reuşind să-ţi atragă privirea secunde bune. Paturile, spre exemplu, par, la prima vedere, dulapuri obişnuite. Ridicându-i capacul, acesta se transformă însă într-un pat de o persoană. Iar dacă tragi şi un sertar dispus mai jos, ai şi cel de-al doilea pat.

"Este comod, pentru că salteaua este din lână 100%", ne spune Caroline Fernolend, arătându-ne inclusiv pătuţul-leagăn, pictat manual, care poate fi folosit pentru bebeluşi. Celelalte obiecte de mobilier - precum dulapurile, lăzile de zestre ori ştergarele sau perdelele - toate sunt tradiţionale, fie că sunt originale şi recondiţionate, fie că sunt noi, sunt realizate întocmai după modelul vechi.

"Soba din teracotă este pe modelul tradiţional săsesc din Viscri, iar dulapul încastrat în perete adăpostea averea localnicului: banii şi ţuica. Iar dacă într-o cameră erau două asemenea dulapuri, era semn că acel om era foarte avut", ne explică Caroline, spunând că tocmai aceste tradiţii fac din aceste case de oaspeţi adevărate locuri de pelerinaj pentru turişti.

Majoritatea turiştilor sunt străini

Din păcate pentru români, aproape 70% din cei peste 5.000 de turişti care au venit, anul trecut, la Viscri, au fost francezi, englezi, nemţi, austrieci sau elveţieni.

"Străinii sunt impresionaţi tocmai de aceste condiţii. Dacă nu ar mai putea dormi într-un astfel de pat sau n-ar mai putea vedea animalele care ar veni seara de la păşune, ori n-ar mai putea mânca legume şi fructe direct din grădină, nu ar mai fi interesaţi de aceste locuri", ne spune Caroline, arătându-se însă îngrijorată de efectele normelor europene asupra activităţii lor.

Iar îngrijorarea este oarecum îndreptăţită, ţinând cont de faptul că mai ales străinii pun mare preţ pe mâncarea ce le este pregătită de săteni. Fiind totul proaspăt, din legume şi fructe din grădină sau din carne de curte, nu e de mirare că francezii sau englezii s-au îndrăgostit de sarmale sau de tocăniţe ori de rachiu sau vin.

"Suntem speriaţi că nu vom mai putea da turiştilor produsele noastre. Dar "om vedea ce-o fi, când va trebui să ne reînnoim anul viitor autorizaţiile", ne spune Caroline.

Turiştii străini sunt atraşi de lucrurile mărunte

Ce îi atrage aşadar pe turiştii străini în Viscri? În afara caselor tradiţionale şi a cetăţii din zonă, lucrurile mărunte, spun proprietarii de pensiuni. Plimbările cu căruţa, spre exemplu, sau pe jos, până în satele învecinate sunt preferate de majoritatea turiştilor.

Le mai place să meargă la stână, unde ciobanul le arată femeilor unde şi cum se face brânza. Turistele sunt învăţate să tricoteze ciorapi groşi, din lână, iar soţii lor pot vedea cum se fabrică manual "strămoaşa" gresiei de astăzi, un tip de cărămidă lăcuită, pentru baie, dar şi ţigla, făcută tot manual, cu care se reconstruiesc casele tradiţionale. Străinii mai sunt atraşi şi de excursiile ecvestre, pentru care vin în mod special în Viscri, sau de rachiul şi vinul făcute de săteni.

O noapte de cazare cu demipensiune costă 65 lei

Până când normele europene îşi vor arăta sau nu efectele şi asupra activităţii lor de zi cu zi, viscrienii fac însă tot posibilul să atragă cât mai mulţi turişti.

Preţurile relativ mici pentru străini, dar şi condiţiile din ce în ce mai bune oferite le dau localnicilor speranţe că, într-o zi, vor putea trăi numai de pe urma acestui turism, 100% tradiţional. "Organizăm cursuri de engleză şi franceză, pentru ca oamenii să se poată înţelege cu turiştii, dar şi cursuri de contabilitate, ca proprietarii caselor de oaspeţi să-şi poată ţine singuri socotelile", spune Caroline Fernolend.

În acest moment, o noapte de cazare cu demipensiune costă 65 de lei sau 60 de lei/noapte, dacă se face rezervare pentru două zile.

Din cele 10 case de oaspeţi din Viscri, doar trei au mobilier tradiţional, acestea fiind de altfel şi cele mai căutate. "Casele au fost renovate fără ciment, ci doar cu var, nisip, piatră şi pământ galben. Aşa cum se lucra în urmă cu 200 de ani, aşa se lucrează şi acum", explică Caroline Fernolend.

În şapte ani, numărul turiştilor a crescut de peste 10 ori

Micul sat aflat între Braşov şi Sighişoara n-a fost dintotdeauna atât de atractiv pentru turiştii străini. Aceştia au început să vină abia din 2000, când Viscri a apărut în ghiduri turistice internaţionale, precum Due Routart sau Bleu.

Iar de atunci, când satul a fost gazda a doar 400 de turişti străini, s-a ajuns la peste 5.100, anul trecut. Pentru 2007, localnicii se aşteaptă să fie vizitaţi de aproape 7.000 de turişti, în condiţii în care sunt străini ce, începând din 2000, vin în fiecare an. "Ambasadorul Angliei de la Chişinău a venit numai în acest an de patru ori. Englezii, în general, revin cel mai des la noi", ne spune gazda noastră.

În general, iulie şi august sunt lunile în care majoritatea locurilor sunt ocupate, dar sunt perioade când cererea este chiar mai mare decât numărul de locuri de cazare. Nu doar casele din Viscri păstrează tradiţionalul care le-a consacrat, ci şi gospodăriile, pe de-a-ntregul lor.

Aşa cum erau acum 200 de ani, aşa sunt şi acum, respectiv cu cele două corpuri de casă, aşezate de-a stânga şi dreapta intrării, şură în spate şi grajduri de porci şi vite de-a lungul curţii.