Elevii umiliţi de profesori, viitori adolescenţi agresivi
0Agresiunea psihică exercitată de profesori asupra elevilor le dezvoltă acestora fobia faţă de şcoală, dezinteres pentru carte şi poate fi sursa unor comportamente violente care iau amploare
Agresiunea psihică exercitată de profesori asupra elevilor le dezvoltă acestora fobia faţă de şcoală, dezinteres pentru carte şi poate fi sursa unor comportamente violente care iau amploare în adolescenţă
Pedepsele corporale aplicate elevilor sunt excluse prin lege din şcoala românească. Nu acelaşi lucru se poate spune despre formele de agresiune psihică, mai greu de depistat şi dovedit, pentru care legea nu prevede nicio sancţiune. Acestea sunt însă la fel de distrugătoare, pentru psihicul celor mici, ca violenţa fizică.
Ioana are cinci ani şi este elevă la o grădiniţă de stat din Bucureşti. Pentru că nu a fost atentă în timpul lecţiei, educatoarea s-a enervat, i-a rupt fetiţei desenul şi a gratulat-o cu apelativul "toantă". Speriată, copila s-a plâns părinţilor acasă, iar aceştia au cerut, alarmaţi, explicaţii educatoarei. În loc să recunoască, femeia i-a reproşat pe un ton răstit micuţei că este mincinoasă. Părinţii nu au avut cum dovedi că educatoarea este în culpă, dar de atunci fetiţa refuză sistematic să mai intre în sala de clasă.
Alexandru S. este elev la una dintre şcolile generale din sectorul trei al Capitalei. Pentru că vorbeşte prea mult la ore, învăţătoarea l-a aşezat de câteva ori la colţ, cu mâinile ridicate, timp de o oră. Eduard, elev la o altă şcoală din Bucureşti, care se află în aceeaşi incintă cu unul dintre inspectoratele de sector, povesteşte că una dintre învăţătoarele şcolii îi plimbă pe copiii care nu-şi fac temele, cu tăbliţe umilitoare atârnate de gât.
Peste 20% din elevi declară că profesorii îi insultă în clasă
În urma unui control psihologic iniţiat, anul trecut, de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, peste 15% din dascăli au fost depistaţi ca având probleme psihice. "Din păcate, nici Legea învăţământului, nici cea a statutului cadrelor didactice nu ne permit să obligăm profesorul cu probleme să meargă la un consult psihiatric mai amănunţit. Modificarea acestor legi nu va putea fi făcută mai devreme de trei ani, după părerea mea. Până atunci nu vom putea lua nicio măsură împotriva acestor profesori", ne-a spus inspectorul şcolar general al ISMB, Cristian Alexandrescu. Un studiu efectuat în 2006 de INS în colaborare cu UNICEF arată că, în proporţie de 70%, profesorii şi directorii de şcoală nu admit existenţa unor comportamente neadecvate ale lor faţă de elevi. Sau admit că astfel de cazuri sunt foarte rare.
Peste 22% din elevi au declarat că în şcoala lor se întâmplă frecvent ca unii profesori să îi ironizeze pe elevi, să îi insulte sau să îi umilească prin utilizarea unor expresii necorespunzătoare, iar 19% din ei au fost victimele unor asemenea comportamente, dar nu în mod frecvent. Potrivit aceleiaşi surse, cele mai frecvente comportamente neadecvate ale profesorilor la clasă sunt atitudinile dispreţuitoare în peste 40% din cazuri, evaluarea neobiectivă nonverbală, în peste 30% din cazuri. Ignorarea la clasă a fost indicată de 25% din repondenţi, iar aproape 20% au declarat că profesorii îi exclud de multe ori de la ore. "Un copil care este umilit sistematic de profesorul lui, căruia i se dau porecle sau este luat în râs de cei care ar trebui să-i servească drept model în viaţă, capătă în cel mai bun caz o fobie faţă de şcoală", ne-a spus psihiatrul pediatric Laura Mateescu, asistent universitar la UMF "Carol Davila" din Bucureşti. Copilul începe să aibă tulburări de comportament. Nu mai valorizează şcoala, începe să chiulească şi să devină agresiv, a explicat Laura Mateescu.Ea a adăugat că: "Nu devine nimeni peste noapte bătăuş, odată cu intrarea la liceu. Acolo încep să se vadă efectele unui tratament agresiv aplicat copiilor".
Orice străduinţă trebuie încurajată
"Când are de-a face cu un copil mai neastâmpărat, dascălul trebuie să găsească tehnici motivaţionale noi, prin care să stingă comportamentele inadecvate", a adăugat Mateescu. Astfel de tehnici sunt lauda şi răsplata, chiar şi pentru sarcinile îndeplinite parţial. "Orice mică dovadă că elevul încearcă să îndeplinească sarcinile date de cadrul didactic trebuie încurajată", este de părere psihiatrul pediatric.
Ce se întâmplă în Europa
Potrivit unui raport al guvernului Federaţiei Ruse, 16% din elevi suportă violenţe fizice şi 22% violenţe morale din partea învăţătorilor. Studiile realizate de Universitatea din Bordeaux demonstrează că, din 35.000 de elevi chestionaţi în Franţa, 10% au declarat că sunt umiliţi, fetele mai des decât băieţii. La fel au răspuns şi 45% din elevii din Slovenia.
Cele mai frecvente comportamente neadecvate ale profesorilor faţă de elevi