Brânzeturile tari trebuie consumate cu moderaţie
0Zerul poate fi folosit în dieta copiilor cu tuburări acute de nutriţie Contrar aparenţelor, brânza îngraşă, deoarece conţine între 20 şi 80 la sută grăsime, avertizează
Zerul poate fi folosit în dieta copiilor cu tuburări acute de nutriţie
Contrar aparenţelor, brânza îngraşă, deoarece conţine între 20 şi 80 la sută grăsime, avertizează specialiştii. Pentru cei care ţin la siluetă, dr. Mihaela Bilic, autoarea unui ghid de nutriţie, recomandă consumul de brânzeturi proaspete, în timp ce caşcavalul şi telemeaua trebuie utilizate numai sub formă de condimente, rase şi nu mai mult de una-două linguri pe zi.
O bună parte din consumatori apreciază brânzeturile tari şi semitari de tipul şvaiţerului, parmezanului sau a brânzei Cheddar.
Gustul lor, dar şi elementele nutritive sunt atuurile care favorizează includerea lor în lista alimentelor preferate.
Eugen Giurgiu, dr. în biochimie, apreciază că aceste tipuri de alimente sunt bogate în calciu şi proteine. Procentul de calciu variază între 40-60 la sută la brânzeturile tari şi circa 20 la sută la cele moi. Conţinutul în minerale precum calciu, fosfor şi potasiu este în relaţie directă cu materia primă folosită de producător.
Desert din brânză tare
Dintre brânzeturile tari, şvaiţerul are cele mai multe calorii: 378 la suta de grame.
În plus, acesta conţine 92 mg colesterol, 261 mg sodiu, 3,5 g carbohidraţi, 17,7 g proteine, 1,4 g glucide, 27,2 g grăsimi. Brânza Cheddar are cele mai multe grăsimi la suta de grame 31,8. Pe lângă grăsimi, mai are şi colesterol 403,99 mg, sodiu 622 mg, 25 g de proteine, 1,4 g carbohidraţi şi 0,7 g glucide.
Brânza Cheddar este şi o importantă sursă de calciu, ea putând preveni formarea cariilor dentare. Studii recente menţionează faptul că brânzeturile tari, numite vechi, pot fi folosite ca alternativă la desert.
Brânza moale, săracă în calciu
Brânzeturile tip Roquefort, Brie şi Feta, reprezentative pentru această categorie, sunt mai sărace în grăsimi şi colesterol, comparativ cu cele tari.
La sortimentele Roquefort şi Feta se remarcă aromele i nconfundabile, de aceea tendinţa de a consuma o porţie în plus este destul de mare. Totuşi, cei pasionaţi de gustul lor trebuie să ştie că aceste sortimente deţin un procent destul de mare de sodiu: 1396, respectiv 1.117, fi ind contraindicate celor care suferă de hipertensiune arterială şi alte afecţiuni coronariene.
Sortimentele Lombardia conţin, la rândul lor, multe grăsimi: 75 la suta de grame.
În privinţa tipului de mucegai, doar sortimentul Roquefort nu prezintă niciun risc. Sortimente precum Mozzarella, brânza de vaci sau brânza moale de capră fac parte din categoria brânzeturilor proaspete care se pot deprecia destul de repede datorită lichidelor din conţinut. Sunt apreciate însă pentru gustul lor delicios. Brânza de vaci este bogată în vitamine, calciu, fosfor, potasiu şi este efi cientă în boli hepatice şi în artrite. Zerul care se scurge de la brânzeturile moi nu trebuie aruncat. El conţine minerale, vitamine şi lactoalbumină şi este indicat în dieta anemicilor şi a bolnavilor de gută. Cura cu zer (0,5-1 l pe zi) ajută la tratarea copiilor cu tulburări acute de nutriţie.
Brânzeturile proaspete nu cresc colesterolul
Substanţele nutritive prezente în compoziţia sortimentelor de brânză variază de la un tip la altul.
Brânzeturile tari şi semitari sunt bogate în calciu, vitamina A, proteine şi sodiu. În schimb, în compoziţia brânzeturilor moi şi semimoi predomină acizii graşi saturaţi. Cei care preferă brânzeturile proaspete se gândesc la faptul că acestea sunt mai sărace în grăsimi şi astfel nu reprezintă o ameninţare în privinţa colesterolului. Totuşi, aceste sortimente de brânză au şi dezavan taje: sunt sărace în calciu, în arome şi sunt mai repede perisabile.