Un muzeu pentru „bandiţii“ lui Arnăuţoiu

La Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti a fost deschisă o expoziţie de fotografii şi documente dedicată rezistenţei anticomuniste din Munţii Muscelului. Acum 50 de ani, fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu au fost executaţi de Securitate. Astăzi, Ioana, fiica lui Toma Arnăuţoiu, încearcă să reconstituie istoria propriei familii. Şi a noastră. CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE!

CITEŞTE ŞI:

• Braşov: EXCLUSIV/ Poveşti incredibile la Muzeul de Istorie

Câteva poze adunate din dosarele Securităţii. Nume de partizani şi de săteni din comuna argeşeană Nucşoara. Condamnări scrise direct pe pereţii albi ai sălii „Irina Nicolau” de la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.

Obiecte, puţine la număr, care au aparţinut luptătorilor anticomunişti: o cămaşă pe care Maria Plop a purtat-o pe vremea când, bolnavă de pneumonie fiind, se ascundea de Miliţie în casa preotului din Poenărei sau o desagă care a purtat alimente pentru partizani. Toate spun istoria tragică şi eroică a grupului de luptători anticomunişti conduşi de locotenentul Toma Arnăuţoiu.

După 50 de ani

Toma Arnăuţoiu provenea dintr-o familie prosperă de la sat. Tatăl său era învăţător şi se bucura de o mare notorietate printre localnici. Toma terminase Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie „Regele Ferdinand I”, în aprilie 1944, clasându-se pe locul patru în promoţia sa.

În septembrie 1944 a fost trimis pe frontul de vest şi i s-a decernat Ordinul „Coroana României”. La 26 decembrie 1944 a fost rănit în timpul luptelor din Ungaria. După o spitalizare de trei luni, revine în armată, fiind înrolat la Regimentul 5 Roşiori. La 6 august a fost înaintat la gradul de locotenent, iar peste trei zile l-au trecut în rezervă.

Expoziţia de la Muzeul Ţăranului Român este organizată la împlinirea a 50 de ani de la executarea fraţilor Toma şi Petre Arnăuţoiu, precum şi a altor 14 persoane din comuna Nucşoara, care i-au ajutat să reziste în munţi timp de nouă ani, cât au fost vânaţi de Securitate.

Grupul de partizani din zona Muscelului, condus de Toma Arnăuţoiu, este cel mai cunoscut din istoria anticomunistă a României, datorită solidarităţii sătenilor din satul Nucşoara. Aproape 100 de săteni i-au ajutat pe partizani să supravieţuiască.

Maria Plop, mama Ioanei Voicu Arnăuţoiu 

Grupul lui Arnăuţoiu s-a format în 1949 şi număra 16 persoane, printre care şi patru femei. Timp de nouă ani, cei de la Securitate au desfăşurat o vânătoare impresionantă, încercând din răsputeri să-i captureze pe rebeli.

Le-au interceptat corespondenţa, au pus aparatură de ascultare în casa învăţătorului Iancu Arnăuţoiu (tatăl fraţilor Toma şi Petre), l-au răpit pe preotul Ion Constantinescu şi au infiltrat agenţi, pentru a obţine informaţiile necesare descoperirii locului unde se ascundeau partizanii.

Trădat de un coleg de şcoală

După nouă ani de eforturi, securiştii au reuşit să-l racoleze pe Grigore Poenăreanu, un fost coleg de şcoală al lui Toma Arnăuţoiu. Cu ajutorul acestuia, şi după un plan în care a jucat un rol important Nicolae Pleşiţă, pe atunci căpitan de Securitate, fraţii Arnăuţoiu au căzut în capcană, la 20 mai 1958.

Ioana Voicu Arnăuţoiu 

În băutură li se puseseră substanţe care să le anihileze orice reacţie, aşa încât cei doi nu s-au putut împotrivi zecilor de soldaţi care i-au încercuit. Dezarmat, Petre Arnăuţoiu i-a dus pe securişti la bordeiul din „Râpele cu brazi”, unde grupul se ascunsese timp de aproape nouă ani.

Înăuntru nu se mai aflau decât Constantin Jubleanu, Maria Plop şi fiica acesteia şi a lui Toma Arnăuţoiu. Jubleanu a refuzat să se predea şi a deschis focul asupra trupelor, alegând să moară în această ultimă ciocnire cu Securitatea, decât să ajungă în mâna autorităţilor.

Maria Plop, moldoveanca micuţă care muncise în casa învăţătorului şi apoi fugise în munţi cu fiul stăpânilor, s-a predat ca să-şi salveze fiica. A coborât din grotă pe frânghie, strângând-o la piept pe micuţa Ioana, de doi ani, născută în acel ascunziş. Maria Plop a murit din cauza unei pneumonii, în temniţa de la Miercurea-Ciuc (1962), fără să-şi fi revăzut fiica.

Toma (38 de ani) şi Petre Arnăuţoiu (33 de ani), împreună cu 14 săteni care-i ajutaseră să supravieţuiască în munţi, au fost condamnaţi la moarte şi executaţi în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, în închisoarea Jilava. Au fost aşezaţi în faţa plutonului de execuţie, la un sfert de oră unul după altul.

Piedică în calea uitării

Micuţa Ioana a fost dată la un orfelinat, apoi a fost înfiată, părinţii adoptivi adăugându-i prenumele Raluca. „Floare de colţ”, cum era alintată de tatăl său, a descoperit la 17 ani că este un copil adoptat. Numele părinţilor naturali l-a aflat mai târziu, de la un preot prieten cu familia Arnăuţoiu. Acesta i-a destăinuit că ea este urmaşa şefului partizanilor din Munţii Muscelului.

După Revoluţie, Ioana Arnăuţoiu, 53 de ani, s-a ocupat de scoaterea la iveală a istoriei familie sale, istorie care coincide cu unul dintre mai importante momente ale rezistenţei anticomunsite din România.

Locotenentul Toma Arnăuţoiu, tatăl Ioanei Voicu Arnăuţoiu 

Ea este cea care a selectat fotografiile şi a coordonat, alături de cercetătoarea Ioana Popescu, de la Muzeul Ţăranului Român, organizarea acestei expoziţii. Expoziţie pe care Ioana Arnăuţoiu a declarat că o vrea ca o piedică în calea uitării.
Expoziţia va rămâne deschisă până la 7 noiembrie, iar intrarea este liberă.

Luptător anticomunist exhumat în judeţul Cluj

Corpul lui Simion Mureşan, susţinător al grupului de rezistenţă anticomunistă „Garda Albă”, a fost dezgropat, ieri, de către arheologi ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România.

Mureşan a fost torturat şi împuşcat, la 5 octombrie 1949, în apropierea satului Sânteju de Vale, comuna Ţaga, judeţul Cluj. A fost executat pentru că adăpostise în podul fânarului trei membri ai grupării „Garda Albă”. Trupul lui Mureşan a fost exhumat la cererea rudelor, care au vrut să-l îngroape creştineşte.