Fostul şef al finanţelor americane mizează pe China comunistă
0Cartea care face obiectul acestei recenzii a apărut la editura Penguin Books din New York sub titlul „The Age of Turbulence-Adventures in a new world" (Epoca turbulenţei. Aventuri într-o lume nouă). Autorul ei este Alan Greenspan, un economist faimos în SUA, care a avut funcţii înalte în guvernele federale americane de la Nixon până la George W. Bush.
Alan Greenspan a fost cel mai longeviv preşedinte al Băncii centrale a SUA, numit acolo de preşedintele Ronald Reagan şi reconfirmat de cinci ori pentru un nou mandat de către toţi preşedinţii americani care au venit după Reagan până la George W. Bush, adică timp de 18 ani. Când a ieşit la pensie, în februarie 2006, editura Penguin Books i-a plătit un avans de patru milioane de dolari pentru manuscrisul acestei cărţi, urmând ca restul milioanelor să-i fie plătite pe măsura vânzărilor cărţii. Prima ediţie a apărut în anul 2007 şi este retipărită de atunci fără întrerupere până în prezent, deţinând recordul naţional în SUA de cea mai vândută carte, ocupând locul întâi pe lista publicată de „New York Times" a celor mai mari succese de librărie din America.
Pentru cititorul român, prima surpriză a cărţii este aceea că autorul îşi are rădăcinile în ţară, fiind succesorul unor emigranţi evrei români ajunşi în SUA la începutul secolului XX. Alan Greenspan s-a născut la New York în anul 1926. Timp de 18 ani, americanii l-au considerat pe Greenspan cel mai influent om al Americii pentru că Banca centrală al cărei şef era efectua zilnic plăţi de 4.000 de miliarde de dolari, pe scurt patru trilioane pe zi! (această sumă reprezintă venitul naţional brut al României pe 51 de ani!). Puterea declaraţiilor sale era atât de mare încât determina căderea Bursei de la New York. Am fost martor ocular la o asemenea cădere a bursei în anul 1987, după ce Alan Greenspan a spus la televiziunea naţională câteva lucruri imprudente despre starea economiei americane. Nu a putut fi demis pentru pagubele imense cauzate Bursei, pentru că preşedintele Rezervei Federale (FED) este inamovibil şi total independent de Casa Albă.
Clinton, cel mai competent preşedinte american
A doua surpriză este aceea că, deşi autorul este membru al Partidului Republican şi înalt demnitar în mai multe guverne republicane, Alan Greenspan are cea mai mare admiraţie pentru un preşedinte ales din Partidul Democrat, adică pentru Bill Clinton. Acesta nu numai că înţelegea limba imposibilă a economiştilor şi a bancherilor, dar îl uimea constant pe autor cu soluţiile concrete pe care le sugera pentru rezolvarea problemelor complexe pe care le punea economia americană.
Se ştia faptul că în tinereţe Bill Clinton a fost un student eminent, că plecase cu o bursă de merit la studii în Anglia, dar acum aflăm din această carte că el a fost şi cel mai competent preşedinte din istoria postbelică a SUA. Se vede asta şi din rezultatele politicii sale economice întrucât în anii cât a fost la Casa Albă economia SUA a crescut anual cu 400 de miliarde de dolari, adică egalul întregii economii a Rusiei adăugate Americii în fiecare an. Asta nu a fost suficient pentru Bill Clinton: a strâns aşa de bine în mână hăţurile cheltuielilor guvernului său încât a avut în fiecare an surplus la bugetul ţării, de la 70 de miliarde de dolari în 1998 la 124 de miliarde în 1999 şi 237 de miliarde de dolari în anul 2000 (pag. 186). Nu se mai văzuse aşa ceva de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiecare preşedinte guvernând cu mari deficite bugetare. Republicanii din parlamentul ţării îşi frecau mâinile la auzul acestor imense surplusuri bugetare şi au trecut repede la vot o lege pentru consumul acestor bani excedentari sub forma unor reduceri de impozite. Când această lege a ajuns la Casa Albă pentru validare, Bill Clinton a emis un veto răsunător, care a blocat intrarea în vigoare a legii. Banii excedentari s-au dus la reducerea datoriei publice a guvernului federal.
Scandalul cu Monica Lewinsky: Este imposibil!
Autorul regretă că acest succes al lui Clinton a trecut neobservat publicului din cauza scandalului provocat de Monica Lewinsky, femeie cu privire la care autorul a fost critic de la bun început. „N-am crezut ştirile ce furnizau detalii despre întâlnirile lor la Casa Albă. „Nu se poate ca aceste poveşti să fie adevărate", am spus amicilor mei. „Am fost personal în zona Casei Albe dintre Biroul Oval şi sufrageria privată rezervată preşedintelui. Sunt tot timpul acolo oameni din personalul de serviciu şi din Serviciul Secret.
Citiţi mai multe pe historia.ro.