Când trebuia să ajungă în România vaccinul britanic oprit de la testare. Câţi români ar fi fost imunizaţi în prima etapă
0Faza a treia a testărilor vaccinului anti-COVID dezvoltat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford a fost suspendată după ce un voluntar a fost internat cu un sindrom inflamator autoimun. Dacă va fi aprobat, primele doze din acest vaccin vor ajunge în România în prima parte a anului viitor, posibil chiar din ianuarie
Testarea vaccinului anti-COVID, denumit AZD1222, din care şi România ar urma să primească, în primă fază, la începutul anului viitor, posibil chiar din luna ianuarie, 1.290.000 de doze, a fost suspendată din cauza unei boli apărute la un participant la studiu. Vaccinul este dezvoltat de AstraZeneca şi de Universitatea Oxford şi se afla în ultima fază de testare în care sunt implicate 30.000 de persoane din SUA, Marea Britanie, Brazilia şi Africa de Sud, unele dintre ele cu comorbidităţi.
AstraZeneca a transmis că este vorba despre o pauză „de rutină” din cauza unei „boli inexplicabile” apărute la una dintre persoanele pe care s-a făcut testul. „În studiile ample, boli apar la întâmplare, dar trebuie analizate independent pentru o mai mare acurateţe”, a spus un purtător de cuvânt al Universităţii Oxford. O anchetă independentă analizează datele privind siguranţa înainte de a fi decis dacă studiul clinic poate fi repornit.
Mielită transversă
Natura bolii nu a fost dezvăluită, oficial, dar se apreciază că participantul la test, care are „posibile reacţii adverse serioase”, se va vindeca, arată publicaţia medicală „Stat News“. Totuşi, conform unor surse medicale, voluntarul a fost diagnosticat cu mielită transversă, un sindrom inflamator autoimun ce afectează coloana vertebrală care este frecvent provocat de infecţii virale. Sursa precizează, însă, că nu este clar dacă boala are legătură directă cu vaccinul AstraZeneca.
Este pentru a doua oară când studiul acestui vaccin a fost suspendat. În cazul testelor majore, acest lucru se întâmplă frecvent de fiecare dată când un voluntar este internat, iar cauza bolii dezvoltate nu poate fi constatată imediat.
Totuşi, specialiştii de la Oxford au declarat că, cel mai probabil, testele vor fi reluate în câteva zile după ce cazul voluntarului va fi elucidat şi că vaccinul dezvoltat împreună cu AstraZeneca rămâne o opţiune puternică între cele dezvoltate la nivel global împotriva noului coronavirus.
România primeşte până la 15 milioane de doze
Comisia Europeană a anunţat, cu ceva timp în urmă, semnarea unui contract în numele statelor membre ale Uniunii Europene cu grupul farmaceutic britanic AstraZeneca, pentru 300 de milioane de doze de vaccin anti-COVID şi opţiunea pentru alte 100 de milioane de doze. „Primul contract pe care Comisia Europeană l-a negociat în numele statelor membre UE cu o companie farmaceutică a intrat în vigoare prin semnarea formală cu AstraZeneca. Contractul va permite achiziţionarea unui vaccin anti-COVID-19 pentru toate statele membre UE, precum şi efectuarea unor donaţii în ţări cu venituri mici şi medii sau redirecţionarea spre alte ţări europene”, anunţă Comisia Europeană, într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei. „Prin acest contract, statele membre vor putea achiziţiona 300 de milioane de doze ale vaccinului AstraZeneca, cu opţiunea altor 100 de milioane de doze (...)”, a precizat Executivul Uniunii Europene.
Conform contractului, în prima fază, AstraZeneca, care a şi demarat producţia vaccinului, urmează să furnizeze către UE 30 de milioane de doze din care România va primi 4 la sută, 1.290.000 de doze. În această primă etapă vor fi vaccinate grupele de vârstnici sau de bolnavi cronic şi persoanele care lucrează direct cu populaţia, personalul medical şi didactic. În total, România ar urma să primească între 13 şi 15 milioane de doze de vaccin produs de AstraZeneca. În fiecare lună, comunitatea europeană va primi în tranşe un număr de vaccinuri, din care România va beneficia de acel 4%.
În plus, Comisia Europeană continuă negocierile cu alţi producători de vaccinuri şi a finalizat deja cu succes discuţiile preliminare cu Sanofi-GSK, pe 31 iulie, cu Johnson & Johnson, pe 13 august, cu grupul CureVac, pe 18 august, şi cu Moderna, pe 24 august.