„Viaţa după tăierile de salariu“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O familie de profesori din oraşul sătmărean Ardud ar pierde 850 de lei lunar, după reducerea cu 25% a salariilor. Profesorii Estera şi Gavril Hăşmăşan au patru copii, toţi studenţi la Cluj. Ei sunt dispuşi să renunţe chiar şi la mâncare ca să-şi mai poată întreţine copiii la facultate.

Soţii Hăşmăşan predau de mai bine de trei decenii. Au patru copii la facultate, în Cluj-Napoca, pe care trebuie îi ajută cu mâncare, chirie şi bani de buzunar. Până acum, venitul lor de 3.400 lei, le ajungea, cu greu pentru întreţinerea copiilor şi cheltuieli mai mult decât modeste pentru ei. 

„200 de euro este chiria în Cluj pentru una dintre fiicele mele. Sunt exact banii pe care îi pierdem după micşorarea salariilor. Nu ştim cum ne vom descurca în condiţiile în care mai au nevoie de bani pentru mâncare ", spune Estera Hăşmăşan, profesoară de filozofie şi istorie la liceul din Ardud.

Eforturi pentru copii

Cei doi profesori vor să le ofere copiilor şanse la o viaţă mai bună şi de aceea i-au îndrumat pe toţi patru la universităţi din Cluj-Napoca.

„Fiica cea mare, Ioana, a început acum a doua facultate, la Politehnică, cu taxă. Băiatul meu este anul III, la aceeaşi facultate, dar şi-a îngheţat de câteva ori anul pentru că a fost nevoit să muncească. A doua fiica termină în acest an facultatea de Ştiinţe Juridice, iar cea mai mică este anul II la Inginerie. I-am dat la stat, pentru că vreau să aibă parte de cursuri de înaltă calitate", spune mama copiilor.

Ioana, fata aflată la cea de‑a doua facultate, a fost profesoară, timp de câţiva ani, însă pentru că tot au mutat-o la de la o şcoală la alta, iar salariul ei a fost mult prea mic, a decis să se reprofileze. „Avea minimum pe economie, nu îi ajungeau banii nici pentru mâncare şi transport", argumentează Estera Hăşmăşan.

Vor creşte animale

Pentru a face cât mai multe economii, familia Hăşmăşan spune că este nevoită să ţină animale pe lângă casă şi să-şi cultive grădina.

„În perioada interbelică, un profesor îşi permitea să plătească oameni pentru grădinărit. Un intelectual nu-şi murdărea mâinile cu aşa ceva. Chiar dacă noi suntem din Dej, odată mutaţi în Satu Mare, am învăţat să facem şi astfel de lucruri", spune profesoara de filosofie.

Soţul ei a renunţat să-şi dea examenele pentru grade, tocmai pentru a se ocupa şi mai mult timp de gospodărie.

„Facem pâine în cuptor, numai pentru a mai economisi nişte lei. Vom renunţa şi la mâncare pentru chiria copiilor şi pentru asigurarea celor necesare lor", mai spune Estera Hăşmăşan. Până la reducerile salariale, ea câştiga 1.900 de lei lunar, iar soţul ei, Gavril, 1.500 de lei.

Viitoarea reducere salarială - necunoscută

Surse din Ministerul Educaţiei susţin că nici măcar Serviciul de Contabilitate al instituţiei nu ştie deocamdată cum se va aplica reducerea de 25% a lefurilor. Este neclar, în acelaşi timp, dacă este vorba de scăderea salariului brut sau a celui net.

Lucrurile sunt confuze pentru că nimeni nu ştie deocamdată cum vor arăta normele de aplicare ale pachetul legislativ ce cuprinde măsurile de austeritate, pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea. Ministerul Educaţiei aşteaptă să primească grilele de salarizare de la ministerul Finanţelor Publice.

Sindicatele au făcut totuşi unele calcule, conform cărora un profesor de liceu cu vechime maximă, fără spor de dirigenţie şi gradaţie de merit, ar ajunge la un salariu de aproximativ 1.350 de lei. La cealaltă extremă, dascălii necalificaţi, categorie în care intră o mică parte dintre suplinitori, ar urma să aibă 420 de lei, dacă reducerea de 25% se aplică venitului net.

"200 de euro este chiria în Cluj pentru una dintre fiicele mele. "
Estera Hăşmăşan
profesoară și mamă

Măsuri de austeritate

Guvernul a hotărât în mai să reducă pensiile cu 15%, iar salariile bugetarilor, inclusiv profesori şi medici,  cu 25%.  Indemnizaţia de şomaj va fi mai mică de asemenea cu 15%, la fel ca indemnizaţia acordată pentru creşterea copilului.

Alocaţia pentru copii nu se micşorează. Totodată, salariul minim pe economie rămâne la 600 de lei, iar pensia socială minimă, la 350 de lei. Angajaţii din companiile de stat scapă deocamdată de reducerile salariale cu 25%. Veniturile lor ar urma să fie reglementate printr-o lege specială.