Profesorii contraatacă. Ce-au dascălii împotriva Statutului Elevului

Profesorii nu sunt de acord ca elevii să-şi conteste notele sau să ştie din timp ziua în care vor da teste. În plus, li se pare absurd să nu le poată confisca bunurile personale, sau să aibă dreptul la opinie, aşa cum cer tinerii în Statutul Elevului.

Statutul Elevului nu e pe placul profesorilor.  Dascălii nu sunt încântaţi să-şi piardă din ascendentul asupra elevilor, drept pentru care nu sunt de acord cu mai multe dintre propunerile acestora, cum ar fi contestarea notelor şi anunţarea în prealabil a testelor scrise. 

Profesorul de Fizică, Marius Nistor, liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", critică până şi dreptul prin care opiniile proprii să nu fie cenzurate în timpul orelor. „Credeţi că toţi elevii din România sunt ca la Sava sau Lazăr (primele două colegii naţionale din ţară). Nu este aşa. Problema multor elevi este cum se exprimă, cum se adresează profesorilor", a spus Nistor referindu-se la cazurile în care elevii abuzează verbal sau iau peste picior cadrele didactice.

„Din păcate, în şcolile din România nu avem egalitate între şcolile de elită şi restul unităţilor de învăţământ. Cred că ne ducem prea departe, trebuie să coborâm cu picioarele pe pământ", a spus Nistor. În ceea ce priveşte dreptul de a nu le mai fi confiscate obiectele personale la şcoală, liderul de sindicat spune răstit că nu a întâlnit profesori care să facă aşa ceva. „Într-o şcoală nu ai ce căuta cu telefonul la tine! Ce faci cu el? Înregistrezi, filmezi, te joci pe el? Telefonul trebuie închis înainte de a intra la ore. Într-o democraţie nu avem numai drepturi, există şi reguli care trebuie respectate, doar că la noi regula e că nu trebuie respectată nicio regulă", a spus Nistor.

Nu toţi profesorii sunt revoltaţi, însă. Profesoara Monica Mocanu din Buzău spune că se bucură de faptul că în ultimii ani elevii sunt atât de eficienţi şi dedicaţi în efortul lor de reprezentare, însă crede că excesul de reglementare poate duce la situaţii debusolante. „De pildă, împotriva unor profesori care poate sunt mai puţin «înregimentaţi». Spre exemplu, propunerea de a fi contestate notele sau obligativitatea ca lucrările să fie anunţate cu trei zile înainte - dacă ai formular de feedback pentru profesori, adaptat vârstei elevilor, nu cred că ar mai trebui prevăzută posibilitatea contestării notei curente. Iar în condiţiile în care se explică limpede ce obiectiv are un test scris, nu cred ca mai e cazul de obligativitatea anunţării cu trei zile înainte. Riscul cel mai mare este transformarea profesorilor într-o tabără adversară, cu care relaţiile să fie unele de forţă. Sunt semne că deja lucrul asta se întâmplă în multe cancelarii. Prin urmare, e nevoie de aceasta dezbatere, cu calm şi atenţie. Poate ar merita redeschisă şi discuţia despre codul etic, în care reglajele relaţiei dintre membrii comunităţii educaţionale să fie mai nuanţate", este sfatul profesoarei.

Profesorul Adrian Troie de la Colegiul Naţional „Sf. Sava" din Bucureşti spune că  „dacă există bună credinţă de ambele părţi (elev, respectiv profesor) se poate aplica. Paradoxul este că dacă există această bună-credinţă, problema contestării de fapt nu apare. Reaua credinţă poate apărea din ambele părţi. Profesorul, de exemplu, în cazul contestării unei note, se poate simţi atacat în ce priveşte calitatea sa profesională şi e posibil să se opună acestei reevaluări. De asemenea, elevul poate cere reevaluarea pentru că el are o imagine preconcepută (şi supraevaluată) despre propria sa valoare, imagine datorată unor supraevaluări din trecut, sau create de atitudinea din familie. În plus, o şcoală în care avem 100 de contestaţii, ce apar la sfârşitul semestrelor, este blocată. Sigur vor fi probleme cu încheierea situaţiei şcolare.  Ce facem deci cu abuzurile?, întreabă Troie.

Adriana Săftoiu: Mulţi profesori practică o relaţie de stăpân-supus

Adriana Săftoiu, blogger adevărul.ro, spune că ceea ce arată, de fapt, solicitările elevilor este relaţia dintre profesori şi elevi, care este "închistată în obiceiuri şi atitudini care fac nefuncţională o relaţie extrem de importantă pentru dezvoltarea unui copil". "Faptul că aceşti copii cer dreptul la feedback ar trebui sa îi facă pe profesori să înroşească şi apoi să îi pună pe gânduri. Dacă a apărut o asemenea revendicare, mulţi profesori practică o relaţie de stăpân-supus. Elevilor li se refuză dreptul să pună întrebări, să spună că nu au înţeles un concept, să ridice implicit semne de întrebare privind capacitatea unui profesor de a se face înţeles. Pentru prea mulţi profesori, elevii au doar obligaţia să răspundă. A avea ştiinţă într-un domeniu nu înseamnă că eşti şi un bun profesor. Copiii simt ceva, şi nu simt rău,