Viceministrul Agriculturii: UE a devenit o piaţă atractivă şi deja tradiţională pentru vinurile moldoveneşti

După embargourile impuse de Federaţia Rusă în 2006 şi 2013, Uniunea Europeană a devenit o piaţă atractivă şi deja tradiţională pentru vinurile moldoveneşti. Declaraţia a fost făcută de viceministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Vasile Luca, în cadrul unui club de presă desfăşurat miercuri, 13 septembrie, transmite IPN.

Potrivit lui, cerinţele pieţei europene au necesitat eforturi suplimentare din partea vinificatorilor: „Eforturile au fost depuse de vinificatorii care au reuşit să-şi relanseze activităţile, deşi în acest proces de adaptare la noile condiţii mulţi dintre ei au falimentat, mulţi specialişti de calitate au plecat peste hotare, însă  noi împreună am reuşit până la urmă”.

Vasile Luca a menţionat că, încă înainte de semnarea Acordului cu Uniunea Europeană, legislaţia naţională în domeniu a fost armonizată la cerinţele şi reglementările europene, ceea ce a reprezentat şi un stimul pentru producători de a-şi diversifica pieţele, punând accent pe calitate şi mai puţin pe cantitate.

Viceministrul a remarcat că ecoul şirurilor de embargouri impuse de Federaţia Rusă se resimt şi astăzi. Cu toate acestea, sectorul vitivinicol a reuşit să se reidentifice, deoarece s-a implicat activ în relansarea sa proprie, a apărut parteneriatul public-privat fiind creat Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.

Potrivit viceministrului, Proiectul de competitivitate în domeniul vitivinicol, sprijinit de USAID, este un exemplu extraordinar prin intermediul căruia statul şi partenerii din economia reală pot să conlucreze. De asemenea, un rol important l-a avut crearea Fondului Viei şi Vinului, care presupune paritate de 50 la 50 în susţinerea promovării vinurilor. Reuşitele din domeniu se bazează pe doi piloni: siguranţa pentru consumator şi trasabilitatea, iar începând cu anul 2016 pe piaţă au apărut primele vinuri cu indicaţie geografică.

„Mă gândesc că dacă nu era această unificare a eforturilor riscam să pierdem o industrie întreagă. După 2006, riscul dispariţiei plana permanent. A fost o mică minune ca vinificatorii să iasă cu brio din aceste probleme financiare şi pierderi care le-au suferit în urma interdicţiilor”, a spus Vasile Luca.

Potrivit lui, actualmente, se depun eforturi ca ritmurile plantărilor de viţă de vie să crească punându-se accent pe soiurile locale, pe asigurarea viticultorilor cu materie primă de calitate, dar şi pe alte activităţi comune dintre sectorul public şi privat menite să valorifice potenţialul sectorului vitivinicol din Republica Moldova.

Primul embargou asupra vinurilor din Republica Moldova a fost impus de Federaţia Rusă în 2006. Pierderile directe totale cauzate de embargouri au fost estimate la peste 200 de milioane de dolari, iar veniturile ratate se ridică la 1,5 miliarde de dolari. Ponderea ţărilor Uniunii Europene în volumul total al exportului de vinuri şi divinuri moldoveneşti în 2016 a constituit 32,3% .