Un nou război la orizont: Armenia ameninţă Azerbaidjanul cu atacuri de artilerie şi rachete, în cadrul disputei pentru regiunea Nagorno-Karabah

Situaţia din zona Nagorno-Karabah se destabilizează rapid: după ce vineri, autorităţile rebele din zonă au acuzat armata azeră că le-au omorât 4 soldaţi, Ministerul Apărării din Armenia a a ameninţat guvernul de la Baku cu o ripostă militară ca urmare a ceea ce consideră a fi o încălcare a armistiţiului semnat în 1994 între cele două ţări, informează AFP.

La peste 20 de ani de la semnarea armistiţiului dintre Armenia şi Azerbaidjan, ce a pus capăt primului război din Nagorno-Karabah, zona ar putea fi cuprinsă de un nou război: tensiunile dintre cele două state au crescut semnificativ în ultimele trei zile.

„Pentru a domoli acţiunile (militare ale) inamicului (n.r. - Azerbaidjan), forţele armate armene vor începe atacuri proporţionate de artilerie şi rachete îndreptate către poziţiile forţelor armate şi către mişcările de personal şi echipament militar ale Azerbaidjanului” se arată într-un comunicat emis de Ministerul Apărării din Armenia, sâmbătă seara.

Tot în cursul zilei de sâmbătă, preşedintele armean Serzh Sarkisian a acuzat Azerbaidjanul de încălcarea termenilor armistiţiului din 1994, şi a adăugat că ţara sa „se teme de război, dar nu se teme de a lupta”, adăugând că Erevanul consideră Nagorno-Karabah drept o parte integrală a teritoriului ţării. 

Reacţiile au venit după ce guvernul Republicii Nagorno-Karabah, ce controlează de facto regiunea dar este nerecunoscut pe plan internaţional, a acuzat armata azeră de acţiuni violente împotriva forţelor sale, ce s-au soldat cu moartea a 4 soldaţi etnici armeni. Oficialii armeni au anunţat joi că trei civili au fost ucişi în urma unor atacuri cu artilerie pornite dinspre Azerbaijan.

De partea cealaltă, guvernul de la Baku a acuzat Armenia că „îşi transformă propriii cetăţeni în ţinte”, deoarece aşează intenţionat unităţile de artilerie în zone populate, folosindu-le pentru a ataca poziţiile armatei azere.

Cele două foste republici sovietice sunt angrenate într-o dispută pentru Nagorno-Karabah de aproape trei decenii. Regiunea este populată în proporţie de peste 95% de etnici armeni, dar este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului. Conflictul pentru Nagorno-Karabah a pornit în 1988, după ce parlamentul regiunii, ce avea statut de oblast(regiune) autonom în cadrul Republicii Sovietice Azerbaidjan, a votat în favoarea unirii cu Armenia.

Războiul a durat până în 1994, atunci când Armenia şi Azerbaidjan au semnat un armistiţiu numit „Protocolul Bishkek”, ce a încheiat efectiv războiul. Sub termenii acestuia, regiuena Nagorno-Karabah a căpătat autonomie sub suveranitate azeră, iar Armenia şi-a retras trupele din zonă. Armistiţiul nu a fost însă urmat de semnarea unui tratat de pace, în ciuda unor negocieri mediate de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa(OSCE), iar Azerbaidjanul a ameninţat în repetate rânduri ca va invada regiunea în cazul în care nu se va ajunge la un acord definitiv privind statutul ei.