Serviciile secrete ucrainene au analizat un nou model de rachetă de croazieră utilizat de Rusia în Ucraina

Serviciile de informații militare ucrainene au făcut publice detalii despre o nouă rachetă de croazieră rusă, S8000 Banderol, care conține în mare parte componente provenite de la producători străini, inclusiv din SUA. Din primele informații, racheta a fost dezvoltată pentru a fi lansată de pe drone și ar fi fost deja utilizată pe câmpul de luptă din Ucraina, relatează The War Zone.

Direcția Principală de Informații (GUR) din Ucraina a publicat și fotografii ale modelului de rachetă. Produsă de compania Kronstadt, cunoscută în principal pentru dezvoltarea de drone, Banderol ar fi destinată lansării de pe vehiculul aerian fără pilot Orion, care are dimensiuni aproximativ similare cu cele ale unei drone MQ-1 Predator. Banderol înseamnă pachet sau colet mic.

Propulsată de un motor cu reacție și dotată cu aripi retractabile, drona Banderol are o rază de acțiune de 500 de kilometri și o viteză de 500 de kilometri pe oră, potrivit GUR. Focosul ar cântări 113 kilograme. GUR apreciază că Banderol este mai agilă decât alte rachete de croazieră rusești, sugerând că ar putea fi destinată utilizării unor platforme de zbor capabile să evite sistemele de apărare aeriană ucrainene.

Deși GUR nu menționează detalii despre utilizarea operațională a rachetelor Banderol, studiul tehnic detaliat sugerează că serviciile ucrainene au avut acces la unul sau mai multe exemplare relativ intacte, probabil recuperate după ce s-au prăbușit sau au fost doborâte pe teritoriul ucrainean. Relatări neconfirmate sugerează că rachetele au fost utilizate pentru a ataca ținte din sudul Ucrainei în multiple ocazii.

Analiza GUR oferă, de asemenea, o listă a pieselor străine folosite pentru a produce Banderol, și anume de la „aproximativ 30 de companii” care furnizează „peste 20 de componente cheie”.

Printre componentele străine  se numără motorul rachetei, un motor cu reacție SW800Pro al companiei chineze Swiwin.

GUR identifică, de asemenea, un modul de telemetrie RFD900x (originar din Australia sau o copie chinezească după original), un sistem de navigație inerțială („probabil de origine chineză”), baterii reîncărcabile de la Murata (Japonia) și servomotoare Dynamixel MX-64AR de la Robotis (Coreea de Sud).

S-au găsit, de asemenea, „aproape două duzini de microcipuri” într-o astfel de rachetă, „provenite de la producători americani, chinezi, elvețieni, japonezi și sud-coreeni”, adaugă GUR. Acestea sunt presupuse a fi furnizate în principal de rețeaua Chip and Dip, unul dintre cei mai mari distribuitori de electronice din Rusia și o companie care se află sub sancțiuni internaționale.

Alte piese sunt de producție rusă, între care o antenă digitală Kometa pentru navigație prin satelit, concepută pentru a reduce capacitatea de bruiaj a inamicului. Acest echipament este utilizat și în dronele de atac cu rază lungă de acțiune Geran, precum și în diverse bombe cu planare.

GUR a afirmat anterior că a găsit zeci de componente fabricate în Occident în drona înarIpată S-70 Ohotnik-B (Hunter-B) care a fost doborâtă deasupra teritoriului ucrainean anul trecut.

În special, microelectronica și alte componente de înaltă tehnologie se găsesc în mod regulat în armele rusești.

Acestea „depind de componente străine”, a declarat GUR. „Fără ele, nu pot continua să lupte, să ocupe și să ucidă”.

În noiembrie anul trecut, GUR a declarat că a găsit peste 4.000 de piese străine în aproape 150 de arme rusești capturate sau recuperate.

Pierderile crescânde de avioane tactice rusești în fața apărării aeriene terestre ucrainene au evidențiat necesitatea unor arme care pot lovi ținte cu precizie chirurgicală în spatele liniilor frontului și dincolo de ele.

Cel mai cunoscut exemplu este UMPK, un tip destul de rudimentar de bombă ghidată care a provocat dificultăți considerabile apărării aeriene ucrainene încă de la introducerea sa la începutul lui 2023. Seria UMPK a fost urmată de UMPB, o bombă ghidată cu precizie, mai rafinată, dotată cu aripi.

Metoda exactă de ghidare utilizată în Banderol este necunoscută, astfel încât nu este clar dacă arma poate fi programată cu coordonatele țintei după decolarea aeronavei, ceea ce ar fi necesar pentru țintele sensibile la factorul timp.

În ansamblu, deși Banderol ar putea avea limitări în comparație cu rachetele de croazieră de ultimă generație utilizate de Rusia, este totuși o soluție ceva mai ieftină.

Pe de altă parte, dacă acest model este optimizat pentru lansarea de pe platforme netradiționale, precum drone și elicoptere de atac, aceasta înseamnă că flota de bombardiere și avioanele tactice cu aripi fixe ale Rusiei se pot axa pe rolurile lor principale.

Având în vedere în special lansarea sa de pe drone, modelul părea să estompeze granițele dintre o rachetă de croazieră și munițiile lansate din aer, o idee care câștigă rapid teren și în Statele Unite, potrivit publicației de specialitate.