Germania. Un studiu a descoperit o legătură între extrema dreaptă şi ratele ridicate de infecţii cu coronavirus

Un studiu al Institutului de Cercetare pentru Coeziune Socială din Germania a arătat că rata de incidenţă a infecţiilor cu coronavirus este semnificativ mai mare în landurile unde populaţia a votat în număr mare pentru AfD (Alternativa Dreapta), relatează Der Spiegel.

Cercetătorii germani au vrut să afle dacă creşterea abruptă de îmbolnăviri de COVID-19 în anumite oraşe dau landuri are legătură cu numărul ridicat de voturi acordat AfD sau este doar o coincidenţă ce s-ar putea explica prin alţi factori.

 Este o observaţie comună în Germania faptul că în zonele în care influenţa extremei drepte este puternică, măsurile impuse la nivel de land pentru combaterea pandemiei nu au fost bine primite astfel că şi numărul de contaminări a explodat.

De pildă, în oraşul Bad Schandau  din Munţii Elbe Sandstone unde partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania a obţinut aproape 32% din voturi în alegerile generale din septembrie are o incidenţă la şapte zile de peste 1.000 de cazuri de infectare - una din cele ma iridicate din ţară.

Totuşi situaţia alarmantă nu este izolată, au constatat cercetătorii - hărţile de incidenţă arată aproape tot landul estic al Saxoniei colorat în roşu, alături de landul vecin Thuringia. În ambele state AfD este votat de peste 20% dintre alegători.

Totuşi, nu ar putea fi o coincidenţă legată in cazul Saxoniei de faptul că are un număr mare de muncitori străini din Republica Cehă care are de asemenea o incidenţă ridicată?

Echipa interdisciplinară de cercetători au investigat sistematic conexiunea dintre rezultatele alegerilor şi gradul de răspândire a virusului, iar concluziile lor au fost cât de poate de clare - cu cât mai mare numărul de voturi pentru AfD cu atât mai rapidă propagarea C0VID-19 în 2020.

Niciun alt partid cu mandate în Parlament nu a prezentat o corelaţie de amploarea şi constanţa celei constatate pentru AfD.

„Dacă AfD a obţinut cu un singur punct procentual mai mult într-un anume district atunci incidenţa era mai ridicată cu o medie de 22 puncte procentuale în acea fază a primului val când numărul infecţiilor creştea”, a explicat Christoph Richter, sociolog ce studiază extremismul de dreapta la Jena Institute for Democracy and Civil Society.

Pentru a examina posibilitatea unor corelaţii datorate altor factori profesorul de sociologie Matthias Quent, care a propus ipoteza în luna decembrie a anului trecut, a luat în calcul alţi 48 de factori - structura de vârstă, proximitatea faţă de o graniţă şi indexul de privare socioeconomică care măsoară inechitatea socială.

 Unii factori, cum ar fi densitatea populaţiei şi nivelurile de educaţie, au jucat un rol şi, în primul val, au ajutat la explicarea diferenţelor dintre estul şi vestul Germaniei. În parte, aceşti factori sunt conectaţi. Dar calculele complexe au condus la un rezultat clar: creşterea incidenţei COVID s-a corelat cel mai puternic cu alegătorii AfD. Cercetătorii au descris această relaţie ca fiind „foarte semnificativă”.

Cercetătorii arată că corelaţia AfD-corona nu este doar un fenomen  est-german. La începutul pandemiei, virusul s-a răspândit mai ales în vestul Germaniei şi, chiar şi atunci, mai repede decât oriunde în anumite zone în care dreapta are un succes peste medie. „Faptul că rezultatele sunt atât de clare ne-a surprins şi pe noi”, spune sociologul Richter.

„Este posibil ca estul să fi fost afectat mai târziu, deoarece majoritatea călătorilor în interes de afaceri sau a persoanelor care se întorceau din vacanţe au mers în oraşe precum Hamburg şi Munchen, şi mai puţin în Cottbus sau Schwerin”, spune el. Locaţia sărbătorilor de iarnă şi apropierea de punctele fierbinţi din Alpi ar fi putut juca, de asemenea, un rol.

Richter subliniază că studiul se bazează pe analize spaţiale şi nu pe evaluarea datelor individuale. „Aşadar, nu este deloc clar din rezultatele noastre că fiecare alegător al AfD este un critic al protecţiei împotriva coronavirusului şi nu orice anti-vaxxer are o afinitate pentru AfD”, spune el.

Dar este clar că campania de dreapta împotriva unei pretinse „dictaturi corona” nu a făcut nimic pentru a creşte dorinţa unor oameni din Germania de a se vaccina. Un sondaj realizat de Forsa a arătat că 50% dintre alegătorii nevaccinaţi au votat pentru AfD la alegerile naţionale din septembrie.

Richter notează că datele studiului arată, de asemenea, că „măsurile de protecţie împotriva coronavirusului sunt respinse cu fermitate în locurile în care proporţia alegătorilor pentru partidele de extremă dreapta, precum şi proporţia celor care nu aleg, era deja deosebit de mare în 2005”.

Între timp, AfD luptă împotriva a tot ceea ce ar putea opri răspândirea coronavirusului, scrie Der Spiegel. În bastionul partidului din Saxonia, de exemplu, unde incidenţa la nivel de land se îndreaptă acum spre pragul de 800, grupul parlamentar a intentat un proces împotriva recentei reguli „2G”, care exclude oamenii din domenii largi ale vieţii publice dacă nu sunt vaccinaţi sau recuperaţi recent după infecţia coronavirus. Ei interpretează astfel de reguli ca fiind o formă neconstituţională de „vaccinare obligatorie”.