De la trimisul Ucrainei la aliatul lui Orban. Cine va sta pe tronul papal. Posibilii succesori și pozițiile lor fata de războiul ruso-ucrainean
0După moartea Papei Francisc, survenită pe 21 aprilie la vârsta de 88 de ani, Biserica Catolică se pregătește pentru unul dintre cele mai importante momente din istoria sa recentă: alegerea noului suveran pontif.
Descris de admiratorii săi drept un reformator blând, apropiat de oameni, Papa Francisc a lăsat în urmă o moștenire controversată în Europa de Est. În Ucraina, declarațiile sale privind războiul pornit de Rusia au stârnit nemulțumire: apelurile repetate la fraternitate între „frații” ucraineni și ruși au fost percepute, în plin genocid și război de agresiune, drept o formă de relativizare a vinovăției Moscovei, scrie Kyiv Independent.
În acest context tensionat, alegerea viitorului papă capătă și o dimensiune geopolitică. Va putea noul pontif să repare rănile lăsate de cuvintele predecesorului său? Va fi în stare să formuleze o poziție morală clară față de cel mai grav conflict din Europa postbelică?
Favoriții conclavului și umbrele războiului din Est
Conclavul urmează să înceapă în următoarele două săptămâni. 135 de cardinali electori vor decide viitorul lider al celor 1,4 miliarde de catolici. Printre „papabili” – cardinalii considerați cu șanse reale – se numără diplomați veterani, conservatori rigizi, progresiști dispuși la dialog și chiar figuri cu legături discutabile cu lideri autoritari.
Pietro Parolin: diplomat de carieră, cunoscător al Ucrainei
Cardinalul italian Pietro Parolin, 70 de ani, fost secretar de stat al Vaticanului, este văzut de mulți ca favorit. Cu o carieră diplomatică de peste 30 de ani, Parolin s-a implicat activ în dosarele sensibile ale Bisericii, de la relațiile cu China la cele cu regimurile represive din Venezuela și Vietnam.
Deși vizita sa la Vladimir Putin în 2017 a fost criticată, Parolin și-a consolidat ulterior imaginea în ochii Kievului. Ambasadorul Ucrainei la Vatican, Andrii Iuraș, l-a descris drept „un om care cunoaște Ucraina foarte bine” și care „a susținut constant poziția ucraineană în fața Sfântului Scaun”.
Parolin a vizitat Ucraina în timpul războiului și a afirmat că sprijinul militar pentru autoapărare este justificat moral. Mesajul său e clar: pacea nu se impune, ci se construiește în timp, cu respect reciproc – dar fără a ignora realitatea agresiunii.
Sâmbătă, cu ocazia funeraliilor papei Francisc, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin.
Președintele Ucrainei și secretarul de stat al Vaticanului au acordat o atenție deosebită problemelor modului de realizare a unei păci drepte și de durată. Președintele a informat despre eforturile diplomatice comune cu Statele Unite, Europa și alte țări ale lumii pentru a stabili o încetare a focului completă, necondiționată, care ar trebui să fie primul pas.
Zelenski i-a mulțumit cardinalului Parolin pentru poziția sa față de dreptul Ucrainei la autoapărare și imposibilitatea de a impune condiții de pace unei țări care a fost atacată.
„Ucraina contează pe Sfântul Scaun să joace în continuare un rol important în unirea eforturilor internaționale pentru realizarea păcii, întoarcerea copiilor ucraineni strămutați ilegal și deportați de Rusia și eliberarea prizonierilor”, se arată în comunicatul președinției ucrainene.
Aceasta nu este prima comunicare între șeful statului și Pietro Parolin. Anterior, Volodimir Zelenski a vorbit cu secretarul de stat cu privire la întoarcerea copiilor ucraineni răpiți de Rusia și asistența la întoarcerea acestora.
Sfântul Scaun a primit o listă cu ucrainenii deținuți în închisorile și lagărele rusești, iar Ucraina se bazează pe asistența sa pentru eliberarea acestor oameni.
Matteo Zuppi: omul Papei Francisc și mesagerul păcii
La doar un an mai tânăr, cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscop de Bologna și președinte al Conferinței Episcopilor Italieni, este perceput ca moștenitorul spiritual al lui Francisc. În 2023, a fost numit emisarul Vaticanului pentru pacea în Ucraina.
Deși a căutat dialogul cu ambele părți, inclusiv cu oficiali ruși acuzați de crime de război, relația sa cu Comunitatea Sant’Egidio – un grup apropiat Patriarhiei Moscovei – stârnește suspiciuni în rândul ucrainenilor. De altfel, această apropiere a dus la evitarea explicită a termenului „agresor” în declarațiile oficiale.
Peter Erdo: cardinalul Ungariei și aliatul lui Orban
Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta, Peter Erdo, este candidatul preferat al aripii conservatoare. La 72 de ani, este cunoscut pentru pozițiile sale dure împotriva migrației și a drepturilor LGBT – convergente cu politicile premierului Viktor Orban.
Erdo nu a condamnat agresiunea rusă, ci a preferat un discurs vag despre „tristețea războiului” și a organizat procesiuni de pace. Într-un climat în care Ungaria blochează constant ajutoarele pentru Ucraina și caută reconcilierea cu Kremlinul, o eventuală alegere a sa ar transmite un semnal ambiguu.
Raymond Leo Burke: conservator radical, aliat al lui Trump
Cardinalul american Raymond Burke, 76 de ani, este un adversar declarat al reformelor inițiate de Francisc. Fost șef al Ordinului Suveran de Malta, el a devenit cunoscut prin poziții ultraconservatoare și teorii conspiraționiste – de la opoziția față de vaccinuri, la elogierea lui Donald Trump.
A susținut că Joe Biden nu ar trebui să primească împărtășania, din cauza politicilor pro-avort. Burke este un critic vehement al secularismului occidental, dar nu a oferit o poziție coerentă privind războiul din Ucraina. Apropierea de Trump, care s-a pronunțat împotriva sprijinului pentru Kiev, este grăitoare.
Robert Sarah: tradiționalist african cu simpatii ruse
Guineeanul Robert Sarah, în vârstă de 79 de ani, a devenit favorit al dreptei radicale pentru stilul său auster și pentru criticile la adresa „Occidentului secularizat”. Într-un volum din 2019, Sarah elogia redresarea morală a Rusiei prin Biserica Ortodoxă – cu toate că aceasta susține deschis agresiunea asupra Ucrainei.
Declarațiile sale despre conflict sunt vagi, dar anterior invaziei susținea că opoziția dintre Ucraina și Patriarhia Moscovei este o „provocare stupidă”. În contextul actual, aceste poziții ridică semne de întrebare.
Luis Antonio Tagle: cardinalul filipinez și vocea compasiunii
Un alt nume tot mai des rostit este cel al lui Luis Antonio Tagle, 67 de ani, fost președinte al Caritas Internationalis. Deși implicarea sa directă în sprijinirea umanitară a Ucrainei a fost semnificativă, discursul său rămâne moderat și generalist.
Tagle a deplâns tragedia din Mariupol, când două angajate Caritas și familiile lor au fost ucise de un obuz rusesc, dar fără a denunța explicit agresorul. Ulterior, a fost înlăturat de la conducerea Caritas, în contextul unor probleme administrative.
Printre ceilalți candidați posibili se mai află Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, maltezul Mario Grech sau ghanezul Peter Turkson.