Cine este Jordan Bardella, noul candidat al extremei-drepte franceze la alegerile prezidențiale, după ce Marine Le Pen a fost condamnată la închisoare

Jordan Bardella, președintele partidului francez de extremă-dreapta Adunarea Națională (RN), este cel mai favorit să candideze la alegerile prezidențiale din 2027 în locul lui Marine Le Pen, care a fost declarată ineligibilă de către instanța judiciară.

Potrivit Agenției France Presse, traseul politic al lui Bardella a fost unul fulminant încă de la vârsta de 17 ani, în 2012, când a devenit membru al Frontului Național (FN), un partid co-fondat în 1972 de către Jean-Marie Le Pen, tatăl Marinei Le Pen.

Acesta s-a dovedit a fi pe cât de loial, pe atât de inevitabil, iar în noiembrie a fost ales la conducerea RN, partid care în premieră nu mai este condus de un membru al familiei Le Pen.

Bardella, membru foarte popular din partid, având în vedere că are 1,5 milioane de următori pe TikTok, se completează reciproc cu Le Pen și formează un duo inedit pe scena politică franceză, adaugă agenția de presă franceză.

Bardella aduce cu sine un nou electorat, astfel că toate categoriile socio-profesionale în mod tradițional ostile RN își oferă puțin câte puțin încrederea în acest partid.

„Tânărul bărbat cu alură de ginere ideal se afișează îngrijit și elegant în toate aparițiile. El nu este totuși exceptat de la critici interne”, așa cum amintește un articol din Le Monde referitor la „limitele metodei Bardella”.

Potrivit unui sondaj referitor la oamenii politici francezi, publicat luni, în clasamentul cotelor de adeziune Marine Le Pen (37%) se clasează pe prima poziție, iar Jordan Bardella pe a treia (35%).

În septembrie 2023, Marine Le Pen a anunțat că, dacă ea va ajunge președinte al Franței, îl va desemna premier pe Jordan Bardella. Tânărul politician poate însă visa el însuși la Palatul Elysee, conchide AFP.

Marine Le Pen a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri publice europene și a fost condamnată luni la patru ani de închisoare, dintre care doi ani sub supraveghere cu o brățară electronică, o amendă de 100.000 de euro și cinci ani de ineligibilitate, cu executare imediată.

Cei nouă deputați și doisprezece asistenți găsiți vinovați au semnat „contracte fictive” și a existat într-adevăr un „sistem” în cadrul partidului, a declarat președinta instanței, Bénédicte de Perthuis: „S-a stabilit că toate aceste persoane lucrau de fapt pentru partid, că deputatul lor nu le-a încredințat nicio sarcină” și că „au trecut de la un deputat la altul”, a detaliat ea.

„Nu era vorba de punerea în comun a muncii asistenților, ci mai degrabă de punerea în comun a plicurilor deputaților”, a continuat ea. „Să fie clar: nimeni nu este judecat pentru că a făcut politică, nu asta este problema. Problema este dacă contractele au fost sau nu executate”, a declarat magistratul.