Analiză. Turul doi al prezidenţialelor din Franţa riscă să se transforme într-o bătălie dură între populism şi globalism

Turul doi al alegerilor prezidenţiale franceze trece graniţele şi se transformă tot mai mult într-o confruntare de totul sau nimic între mişcarea populistă şi cea globalistă mondială.

Franţa intră într-o nouă perioadă de febrilitate politică odată cu dezabaterile pentru  turul doi  al prezidenţiale, din 7 mai.  În paralel au încep şi manevrele în vederea alegerilor legislative din iunie, precum şi şantierele reconstrucţiei pentru cele două partide tradiţionale excluse din cursa prezidenţială, este vorba de Partidul Socialist şi formaţiunea conservatoare „Republicanii“.

În încercarea de a atrage de partea sa din electoratul de dreapta, dar şi de la extrema stângă, Marine Le Pen, şefa partidului de extremă-dreapta Frontul Naţional , calificată de pe locul doi finala prezidenţială, a anunţat că  se suspendă de la preşedinţia partidului său pentru a fi „deasupra consideraţiilor partizane“ şi a se consacra unirii francezilor în vederea celui de-al doilea tur.

 Ea nu a ratat ocazia de a-şi ataca adversarul:  „ francezii vor descoperi conţinutul proiectului său de o foarte mare violenţă socială, economică, migratorie. Nimic din proiectul lui Macron, nici din comportamentul său nu denotă cea mai mică dovadă de dragoste pentru Franţa“. Le Pen este încrezătoare că poate să-l învingă pe pro-erupeanul Macron. „Zece mici puncte, credeţi-mă, este perfect realizabil“, a declarat ea la postul de televiziune France 2.

Le Pen va accentua în zilele următoare că Macron este un globalist, socialist şi susţinător fervent al UE şi al monedei euro. Pe hârtie, niciuna dintre aceste teme nu ar trebui să fie câştigătoare, dar după primul tur s-a constatat că peste  şapte milioane şase sute de mii de francezi au votat pentru Marine Le Pen, plus alţi peste  şapte miloane pentru extrema stângă, cu un lider, Jean-Luc Mélenchon, care a tunat şi a fulgerat şi el împotriva „sistemului“, împotriva Bruxelles-lui, împotriva construcţiei europene, împotriva globalizării. 

Centristului Emmanuel Macron nu i-a fost frică să se pronunţe în favoarea globalizării, pro-imigraţie, pentru mai multă Europă, mai multă integrare, mai multă putere pentru Bruxelles, iar în politica externă să susţină soluţiile războinice în Siria şi să fie ostil Rusiei lui Putin. Dar turul doi al prezidenţialelor din Franţa se poate dovedi ultimul test al populismului global, care a dus la  surpriza ieşirii Marii Britanii de Uniunea Europeană şi la victoria uimitoare a lui Donald Trump, în noiembrie anul trecut la Casa Albă.

„Le Pen împotriva lui Macron înseamnă o confruntare de totul sau nimic pentru mişcarea globală populistă care l-a adus pe Donald Trump la Casa Albă“, scrie CNN.  

Nici Marea Britanie nu este prea bucuroasă să-l vadă pe Macron în fruntea Franţei deoarece centristul favorizează un Brexit dur care ar lăsa Regatul Unit în afara pieţei unice şi a subliniat importanţa „apărării integrităţii libertăţii de mişcare şi comerţ din UE“.

Nici Moscova nu stă cu mâinile în sân după ce i-a mai rămas în cursă din trei candidaţi pro-ruşi unul singur, aceesta fiind Marine Le Pen.  De altfel, Emmanuel Macron a fost şi el ţinta unor atacuri cibernetice venite dinspre Rusia. Potrivit „New York Time“, atacurile ciberbetice ar fi început în luna decembrie, după cum a declarat şeful diviziei digitale a campaniei electorale, Mounir Mahjoubi. 

El a confirmat că ar fi existat 160 de atacuri documentate de firma de securitate cibernetica Trend Micro şi că ele ar fi fost iniţiate de un grup prolific de hackeri numit Pawn Storm sau Fancy Bear şi despre care serviciile de informaţii americane susţin că ar fi componente ale sistemului de informaţii al guvernului rus. Potrivit lui Mahjoubi, atacurile nu au avut rezultatul scontat de iniţiatorii lor. 

Importantă pentru stabilirea învingătorului va fi şi dezbaterea televizată din 3 mai. Emmanuel Macron a acceptat să participle la o dezbatere televizată cu Marine Le Pen. Este pentru prima dată în istorie când un reprezentant al Frontului Naţional va lua parte la o dezbatere electorală între cele două tururi de scrutin. În 2002, Jacques Chirac a refuzat să facă acest lucru împotriva lui Jean-Marie Le Pen.

În prezent Emmanuel Macron este dat câştigător de institutele de sondare a opiniei publice cu un procent situat între 62 şi 64 la sută. Ar fi însă un coşmar să câştige doar cu 51 sau cu 52 la sută, susţin analiştii politici.