Protestul din Bucureşti: cum s-au strâns oamenii pe Facebook
0Protestul din Bucureşti din seara de 3 noiembrie a mobilizat aproximativ 25.000 de oameni. Acelaşi protest este al "generaţiei Facebook", după cum au fost denumiţi tinerii în ultimii ani ani. Cum s-au strâns însă oamenii pe Facebook pentru acest protest şi pentru altele?
Protestul din Bucureşti din 3 noiembrie, când au ieşit pe străzile Capitalei între 25.000 şi 30.000 de oameni, a fost organizat, în primă fază, pe Facebook. Aceeaşi platformă a servit drept tribună de informare pentru români în urmă cu un an, când Klaus Iohannis şi Victor Ponta erau în ultimul tur al alegerilor prezidenţiale. Aşa cum s-au strâns oamenii pe Facebook pentru protest, aşa de uşor au distribuit atunci mesaje, poze şi videoclipuri cu cozile de la secţiile de votare.
Social media, şi în acest caz Facebook, nu există ca entitate, ci este suma indivizilor şi uneltelor care o compun. Sună ca un truism, dar este pe cât de puternică sunt şi oamenii săi. Cum sunt însă aceşti oameni şi cum se integrează în societate? Generaţia despre care se spune că l-a ajutat pe Klaus Iohannis în cursa prezidenţială şi care a contribuit la protestul din Bucureşti se bazează fix pe ceea ce social media şi tehnologia actuală oferă: o comunicare şi o conectare la un nivel nemaiîntâlnit până acum, rapid şi fără intermediere din partea autorităţilor.
Aceiaşi oamenii care s-au strâns la protestul din Bucureşti într-un număr foarte mare s-au informat întâi de pe Facebook şi este uşor să vezi asta, deoarece se întâmplă în timp real în aproape toate fluxurile utilizatorilor din Bucureşti, dacă nu din România. Sunt poze, videoclipuri, mesaje şi evenimente apreciate, distribuite şi comentate. Aşa s-a ajuns la suma de evenimente din aceste zile, care se desfăşoară atât în ţară, cât şi în Bucureşti. Mai ales în Bucureşti.
Şi odată cu Internetul, oamenii şi-au căutat în acest mediu răspunsurile, chiar dacă nu toate sunt corecte. Anul trecut, în topul Google, căutarea ce este diaspora era printre cele mai populare. Anul acesta, poţi căuta foarte uşor pe Facebook evenimente şi mesaje, cum ar fi #colectiv sau protest ca să fii la curent cu ce se întâmplă.
Cum s-au strâns oamenii pe Facebook pentru protest
Dacă "generaţia Facebook" ar fi privită din afară, probabil ar părea ciudată. Pentru aceşti oameni, tineri din corporaţii, din diverse domenii liberale, munca şi informarea nu se opresc, propriu-zis, niciodată. Ei sunt conectaţi, prin dispozitivele pe care le folosesc, în permanenţă la fluxuri de informatii şi poate pare, la o privire superficială, că aceşti tineri sunt sclavii tehnologiei, dar, în fapt, o exploatează cel mai bine în interesul lor.
Protestul din Bucureşti din 3 noiembrie a pornit pe Facebook, printr-un eveniment. În mod obişnuit, oamenii care spun că participă sunt mai puţini decât cei care şi participă. În acest caz a fost diferit. Este o diferenţă de peste 10.000 de persoane, care s-a văzut pe străzi. De asemenea, s-au dezvoltat comunităţi care organizează proteste şi marşuri, cum ar fi Uniţi Salvăm sau Neam Trezit. Desigur că niciun eveniment nu este izolat la acestea, putând fi creat de oricine, dar asta nu înseamnă că nu e de ajutor să se coaguleze astfel de mişcări prin care pot fi mobilizaţi mai uşor mai mulţi oameni.
S-au cerut în avans demisii, s-au organizat deja evenimente, cum ar fi unul pentru demisia primarului Piedone de la Primăria Sectorului 4, iar azi, pe 4 noiembrie, Victor Ponta a anunţat că demisionează. În ianuarie 2016 este deja organizat un eveniment de comemorare a victimelor din clubul Colectiv. Pentru 5 noiembrie este organizat unul de Comunitatea Uniţi Salvăm. Participanţii la proteste desigur că nu sunt legaţi în mod direct de evenimente, dar acestea reprezintă un punct de plecare.
Protestul din Bucureşti şi nu numai
Dacă ai mers prin oraş sâmbătă seara, 31 octombrie, ai observat un oraş mai tăcut, străzi mai goale, mai puţină agitaţie şi mai puţine baruri şi cluburi deschise decât în alte weekend-uri. Iar asta a pornit şi din partea oamenilor, care au dorit astfel să comemoreze victimele din clubul Colectiv, cât şi dintr-o iniţiativă pornită pe Facebook. Acţiunea numită "Nimeni în cluburi! Astăzi nu ieşim în club!" le-a cerut oamenilor să nu iasă în oraş, să boicoteze tăcut nerespectarea regulilor de către patronii unor aşa localuri. La momentul redactării acestui articol sunt peste 69.000 de oameni care au spus că participă.
Toate acestea nu se opresc doar la Bucureşti şi România. Nu am fi aflat de tragediile care se petrec în Siria fără conţinutul distribuit pe social media, n-am fi ştiut decât prin alte filtre cum e în Kiev, exploatarea de la Roşia Montană probabil că ar fi început până acum, dacă n-ar fi fost manifestaţiile în stradă din 2013 şi n-am fi văzut de ce e în stare regimul din Turcia fără materialele de pe Facebook şi Twitter din timpul protestelor din Gezi.
Generaţia Y, denumită şi "generaţia Facebook", adoptă şi adaptează mult mai uşor şi mai repede noile tehnologii. Preferă smartphone-ul în defavoarea televizorului şi se informează prin celule sociale, iar acum e mai uşor ca niciodată să şi le construiască. Telefonul devine un dispozitiv destul de intim şi în următorii ani va deveni cel mai important.
Mai mult, această generaţie îşi preţuieşte bine cea mai importantă resursă: timpul. Asta nu înseamnă că îşi vor exploata la maximum timpul liber pentru a face bani sau a-şi asigura un statut social, ci se vor folosi de orice unelte au la dispoziţie pentru a-şi eficientiza viaţa. De asemenea, această generaţie nu mai este interesată de bani drept scop, ci drept mijloc pentru a-şi realiza planurile. Iar unul dintre planurile imediat este obţinerea unor pedepse pentru cei responsabili, direct sau indirect, pentru incendiul din clubul Colectiv.