De ce dau românii în patima jocurilor de noroc. Câţi bagă bani la păcănele, pariuri sportive, poker online sau joacă la Loto
0Dacă occidentalii practică jocuri de noroc pentru divertisment, românii ajung să joace la păcănele, pariuri sportive, loterie, ruletă sau poker din cauza problemelor financiare sau familiale, ori pentru a căpăta respect.
În timp ce occidentalii pariază la jocurile de noroc pentru distracţie, românii care joacă la păcănele sau bagă bani la pariuri sportive au o mentalitate mult deosebită, cauzele principale fiind în special problemele personale, de familie sau de bani, sectorul având o dezvoltare puternică în ţara noastră după venirea crizei financiare.
„Mentalitatea jucătorului român este mult diferită faţă de orice altă ţară europeană. Românul este jucător, dacă nu va găsi o soluţie la problemele pe care le are, va încerca. Poate vine din firea noastră latină“, a declarat Odeta Nestor, preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, într-o conferinţă de presă.
„Există o conexiune între jucători şi schemele piramidale. Întotdeauna vrei o scurtătură la rezolvarea problemelor, este o gândire magică“, a declarat şi psihologul dr. Cristian Andrei.
Câţi români apelează la jocurile de noroc
Potrivit unei statistici realizate de către compania de consultanţă GfK pentru Romanian Bookmakers – patronatul operatorilor din România – dintre românii cu vârsta de peste 18 ani, 4% joacă la sloturi (păcănele), 5% preferă pariurile sportive, iar 20% joacă la loterie.
Cum la recensământul din anul 2011 populaţia stabilă a României cu vârsta de peste 18 ani era de 16,26 de milioane de oameni, rezultă că la păcănele joacă circa 650.000 de români, la pariuri sportive apelează în jur de 810.000 de persoane, iar la Loto joacă 3,2 milioane de oameni.
Doctorul Andrei spune că în România este foarte extinsă „cultura şansei“. „Din 23 de milioane de români, nu există unul care să nu fi încercat «cultura şanselor». Nu mă refer la pariuri, ci la ideea de şansă, la folosirea unei scurtături“, a mai spus dr. Cristian Andrei.
Potrivit acestuia, jocurile de noroc nu aduc în România probleme mai mari decât în SUA sau în Marea Britanie. „Problema este la mentalitate, nu se cunoaşte că este un divertisment (...) Într-o sală de jocuri de noroc, majoritatea nu au probleme. Sunt clienţi fidelizaţi, care nu vin să câştige, ci «să spargă banul» cum se zice în popor, pentru o distracţie de moment. În spatele problemei de joc sunt, însă, alte probleme şi atunci jocul devine o refulare“, a completat psihologul.
Creşteri pe timp de criză
De altfel, Odeta Nestor a precizat că, în perioadele de criză, jocurile de noroc iau amploare. Ea a precizat că sectorul s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani în România, dar că o parte din avans vine şi din măsurile luate de autorităţi de combatere a pieţei negre, astfel că între timp mulţi operatori au intrat în legalitate. „Am confiscat peste 3.000 de echipamente de la înfiinţarea noastră din anul 2013 şi apoi au venit la licenţiere 15.000 de echipamente. Am verificat, nu au fost importuri aşa mari, deci aceste echipamente au venit din piaţa neagră şi zona gri“, a punctat preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.
Linie verde pentru dependenţi
Având în vedere problemele pe care le pot dezvolta cei dependenţi de jocurile de noroc, companiile din domeniu au demarat un program voluntar de prevenire şi tratare a acestora. Numit „Joc Responsabil“, acesta pune la dispoziţie un site cu acelaşi nume şi o linie telefonică gratuită (0800.800.099), prin intermediul căreia persoanele cu probleme de joc au posibilitatea de a lua contact cu o echipă de psihologi. Mai departe, dependenţii de jocuri de noroc pot avea parte de două şedinţe gratuite de evaluare şi consiliere la unul dintre cabinetele din Bucureşti, Cluj sau Iaşi. În total, 12 psihologi sunt implicaţi în acest proiect.
„Sunt foarte multe mituri în privinţa jocurilor de noroc, care, pe termen lung, nu vor face bine nimănui. Adevărul este că niciun operator nu-şi doreşte ca al său client să fie un om nefericit care îşi smulge părul din cap că şi-a pierdut acolo economiile sau că îşi afectează iremediabil bugetul. La fel, nu vrem să afecteze destinele celor din jurul său. Nu întâmplător se numeşte industrie de divertisment, pentru că oferim distracţie. Companiile îşi doresc clienţi care se distrează, care pleacă de acolo zâmbind“, a afirmat şi Doru Gheorghiu, director executiv al Romanian Bookmakers.