FOTO Moartea lui „Figaro“: baritonul Nicolae Herlea, „vocea absolută“ a liricii româneşti

Unul dintre rolurile reprezentative ale lui Nicolae Herlea, care a încetat din viaţă luni seară, după o grea suferinţă, la vârsta de 86 de ani, a fost Figaro, din opera „Bărbierul din Sevilla“, de Gioachino Rossini. A interpretat acest rol de peste 550 de ori, pe cele mai mari scene ale lumii, fiind elogiată interpretarea de excepţie de la Metropoliatan Opera din New York din 1966.

 Baritonul Nicolae Herlea, care a strălucit pe toate scenele mari ale lumii, de la Scala din Milano la Metropolitan Opera din New York, a murit luni seară. Artistul, care a decedat la Frankfurt, în Germania, în seara zilei de 24 februarie, va fi îngropat cu onoruri militare.

„Am vorbit cu familia sa, artistul va fi adus în ţară. Îl vom omagia la Opera Naţională Bucureşti, unde va fi depus câteva ore. Nicolae Herlea va fi îngropat cu onoruri militare, fiind unul dintre cei mai mari artişti ai României, distins cu ordinul« Steaua României»“, a spus Răzvan Ioan Dincă, directorul Operei Naţionale Bucureşti (ONB). Traian Băsescu, preşedintele României, şi Gigel Ştirbu, ministrul culturii, şi-au exprimat ieri regretele faţă de dispariţia marelui artist, prin mesaje de omagiere.

„Un simbol al Operei Naţionale“

Născut la Bucureşti în 1927, Nicolae Herlea a studiat Conservatorul cu profesorul Aurel Costescu-Duca. Debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti a avut loc în anul 1951, cu rolul Silvio din opera „Paiaţe“ de Ruggero Leoncavallo.

Nicolae Herlea a urcat pe scenele celor mai prestigioase Opere ale lumii, printre care: Teatrul Scala din Milano, Opera Metropolitan din New York, Opera de Stat din Viena, Teatrul Balşoi din Moscova, Opera din Berlin, Covent Garden din Londra sau Opera Mare din Paris.

De neuitat rămân şi interpretările rolurilor principale de bariton din „Rigoletto“, „Paiaţe“, „Bal mascat“, „Trubadurul“, „Tosca“.

„E un simbol al Operei Naţionale. A reprezentat România pe cele mai importante scene ale lumii, în perioada extrem de dificilă a comunismului. Nicolae Herlea rămâne un model absolut, nu va putea fi niciodată înlocuit, moartea sa este o mare pierdere pentru lirica românească“, a subliniat Răzvan Ioan Dincă, directorul ONB.

În ultimii ani Nicolae Herlea putea fi întâlnit în postura de preşedinte al juriului Concursului Internaţional de Canto „Hariclea Darclee“ de la Brăila, unde sfătuia şi încuraja cei mai talentaţi tineri cântăreţi români.

„Cu Nicolae Herlea a plecat un prieten drag şi un imens artist a cărui voce, cu timbrul ei sublim, va entuziasma şi va mângâia în veci sufletele noastre“, a  declarat, pentru „Adevărul“, soprana Mariana Nicolesco( foto).

Mari artişti ai lumii au apreciat la superlativ vocea solistului român, caracterizându-i rolurile drept legendare. Printre ei se află Placido Domingo, Roberto Alagna, Herbert von Karajan, Nicolai Ghiaurov. Roberto Alagna sublinia că Nicolae Herlea „este, fără îndoială, cel mai bun bariton al lumii“.

„Am crescut cu nume de legendă ca Ludovic Spiess şi Nicolae Herlea. Cu timpul, ar fi trebuit să mă obişnuiesc cu ideea că aceşti mari artisti şi-au încheiat cariera şi că trebuie să vorbesc despre ei la timpul trecut. N-am reuşit, căci au lăsat în urma lor dovezi , documente sonore şi mai ales amintiri de neşters. Nu pot încă accepta dispariţia fizică a lui Ludovic Spiess“,  a declarat muzicologul Cristina Sârbu.

Nici despre Nicolae Herlea nu voi putea vorbi niciodată la timpul trecut. Prin timbrul său unic şi prin felul în care a dat viaţă unor personaje ca Marchizul de Posa din «Don Carlos» –ul verdian sau  barbierului din capodopera lui Rossini, Nicolae Herlea Îmi va rămâne mereu prezent în minte şi în suflet“, a subliniat Cristina Sârbu.

O mare tristeţe cuprinde viaţa noastra muzicală, afectează însăşi fiinţa spirituală a ţării. Nu exagerez considerând că vocea lui Nicolae Herlea aparţine patrimoniului artistic al umanitătii. A rămas în amintirea de neşters a noastră, a celor care l-au urmărit pe scena Operei bucureştene, a tinerilor care dispun de marele tezaur al imprimărilor ce reţin timbrul unic, inconfundabil al vocii sale, a apreciat criticul de artă Dumitru Avakian.

Herlea rămâne marea voce a secolului trecut, alături de Hariclea Darclée, de Maria Callas, de Cathleen Ferier, de Elisabeth Schwartzkopf, timbrul vocii sale a gravat urme adânci în conştiinţa noastră“, a precizat Dumitru Avakian.

Citiţi şi:

Cronica criticului muzical Costin Popa: La moartea lui Nicoale Herlea

Vestea m-a cutremurat. Deşi o aşteptam în ultimele zile, evoluţia stării grave a sănătăţii maestrului fiind cunoscută şi urmărită cu febrilitate de jurnaliştii care îi erau apropiaţi, de prieteni, ştirea venită mai întâi telefonic, apoi pe e-mail, m-a cutremurat.

Cronica criticului muzical Anca Florea: S-a stins un astru cu glas de catifea

Îmi este foarte greu să îmi imaginez că maestrul Nicolae Herlea, baritonul atât de îndrăgit şi apreciat de noi toţi, a trecut în nefiinţă în 24 februarie.

Traian Băsescu: „Arta lirică românească a pierdut o mare personalitate prin dispariţia maestrului Herlea“

 Preşedintele Traian Băsescu a transmis, marţi, un mesaj de condoleanţe la încetarea din viaţă a baritonului Nicolae Herlea, subliniind că arta lirică românească a pierdut o mare personalitate prin dispariţia acestuia.

"Arta lirică românească a pierdut o mare personalitate prin dispariţia maestrului Nicole Herlea. Prim-bariton al Operei Naţionale din Bucureşti, Nicolae Herlea rămâne în istoria muzicii româneşti prin talentul şi dăruirea sa, care vor continua să inspire tinerele generaţii de muzicieni. Prin interpretările excepţionale pe care le-a avut pe cele mai mari scene ale lumii, a reuşit să imprime culturii româneşti spiritul universalităţii. Doresc să transmit sincere condoleanţe familiei şi tuturor celor care l-au preţuit şi i-au admirat vocea de excepţie. Dumnezeu să-l odihnească", se arată în mesajul de condoleanţe al şefului statului, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Gigel Sorinel Ştirbu:„Nicolae Herlea – In Memoriam“

„Cine a avut şansa să se afle în preajma artistului, a fost desigur impresionat de extraordinara sa modestie, proprie numai acelor oameni pentru care atingerea idealului nu reprezintă un scop în sine, ci împlinirea spirituală a celui mai nobil crez în frumos, bine şi cinste. În componenţa personalităţii sale a vieţuit constant şi intens deosebitul respect manifestat faţă de artă, faţă de artişti. Acesta este, pe scurt, portretul marelui artist liric Nicolae Herlea.

Dincolo de distincţiile care, încă din perioada afirmării sale de tinereţe, i-au deschis drumul spre faima mondială, poate că principala cale urmată, în ascensiunea spre măiestrie, a fost reprezentată de propria sa lucrare asupra desăvârşirii artistice, a şlefuirii glasului, pe care Nicolae Herlea mărturisea că îl consideră „darul lui Dumnezeu“. Respectându-şi înzestrările, cunoscând mesajul care i-a fost încredinţat şi iubind vocaţia de interpret liric, maestrul a înaintat, într-o spectaculoasă ascensiune, cucerind cu o rapiditate impresionantă treptele succesului mondial.

Enumerarea, chiar fugitivă, a prezenţelor lui Nicolae Herlea în alte teatre decât cele româneşti, corespunde aproape cu o sinteză-inventar a existenţei celor mai prestigioase scene lirice ale secolului XX.

 „Nicolae Herlea este pentru România ceea ce Şaliapin a însemnat pentru Rusia“ – iată cuvinte emblematice apărute în cronica timpului, reprezentând succint imaginea unei personalităţi cu aură legendară, spune Ministrul Culturii, Gigel Sorinel Ştirbu.

Selecţii din premiile lui Nicolae Herlea  (1927-2014)

Medalia de Aur şi Marele Premiu la Festivalul Primăverii de la Praga în 1954

Laureat al Concursului Internaţional de Canto de la Geneva în 1955

Medalia de Aur şi Marele Premiu la Concursul de Canto de la Verviers în 1957

Medalia de Aur "Giuseppe Verdi" în 1963 (Milano)

Cheia oraşului Detroit

Ordinul Steaua României acordat în anul 2000