Academia Română întoarce foaia: proiectul de modificare a legii de funcţionare, în dezbatere. Selecţia în for tocmai a fost contestată de Cărtărescu

Proiectul de modificare a legii de organizare şi funcţionare a Academiei Române, aflat în lucru de câteva luni şi realizat de preşedintele Ionel-Valentin Vlad, va fi discutat joi, de prezidiul forului, şi vineri, în Adunarea Generală, au confirmat reprezentanţi ai instituţiei.

Documentul poate fi consultat doar de membrii Academiei, fiind publicat într-o secţiune a site-ului acad.ro. Amendamentele la proiectul de modificare a legii au fost realizate de cei şase membri ai biroului prezidiului, au mai declarat reprezentanţi ai instituţiei.

Joi, membrii prezidiului Academiei Române se vor întâlni într-o şedinţă cu cei 14 şefi de secţii ale instituţiei şi preşedinţii filialelor Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. Ei vor stabili dacă vineri se va discuta şi vota fiecare amendament în parte sau amendarea Legii 752/2001, privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.

Citeşte şi: Mircea Cărtărescu pune la îndoială primirile în Academia Română din ultimii 25 de ani

”Este un proiect făcut de actuala conducere, prin care preşedintele vrea să modifice funcţionarea. Va fi discutat joi şi vrea să aducă mai multe modificări. Este prematur să vorbim despre el. Sunt mai multe propuneri. Este foarte discutabil”,

a declarat pentru News.ro academicianul Eugen Simion, şeful secţiei Filologie şi Literatură.

Contactat telefonic, istoricul şi şeful secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, Dan Berindei, a precizat: ”În general, sunt de acord cu modificările. După părerea mea, o parte dintre cele propuse trebuie să intre în regulament, să fie adăugate la statut. Sunt foarte multe detalii”.

Academicianul a declarat că în ultima perioadă a primit mai multe variante ale proiectului de modificare.

Răzvan Theodorescu, şeful secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual din cadrul Academiei, a declarat pentru News.ro că instituţia are nevoie de o nouă lege.

”Este un proiect care poate fi îmbunătăţit. Academia este, ca şi Biserica, o instituţie centrală a statului român”, a afirmat Răzvan Theodorescu. ”Se doreşte reglementarea mai limpede a unor funcţii”, a adăugat el.

Potrivit lui Theodorescu, săptămâna viitoare, proiectul va fi făcut public.

Propunerea principală în proiectul de modificare a Legii Academiei Româneeste, potrivit lui Ionel Haiduc, ca Academia să aibă drept de iniţiativă legislativă.

Chimistul Ionel Haiduc, fost preşedinte al Academiei, a afirmat, pentru News.ro, că această propunere este una foarte utilă. ”Până acum, Academia nu avea acest drept. Aveam iniţiativă la Hotărâri de Guvern şi prin asta s-au modificat unele lucruri”.

Nicolae Manolescu, membru titular al Academiei Române,  spune că documentul a fost trimis doar unora dintre membri, iar pe 2 septembrie, el va fi discutat în Adunarea Generală.

”Din câte ştiu, nu sunt lucruri foarte importante, dar sunt lucruri şi mai importante care nu sunt prevăzute. Este mai puţin important că preşedintele va fi remunerat cu nu ştiu cât, important ar fi fost să mărească lefurile celor care lucrează în institute, care sunt extrem de mici. Sunt în jur de 9 milioane, pentru cei care nu au vechime. În rest, se pare că nu e nimic important”, a declarat Nicolae Manolescu

pentru News.ro.

Cum se face selecţia

Academia Română, înfiinţată în urmă cu 150 de ani, se compune din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.

Legea în vigoare presupune, între altele, că membrii Academiei Române pot coordona doctorate, iar preşedintele forului are rang de ministru, potrivit lui Ionel Haiduc.

Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, Academia Română, definită drept cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă românesc, a primit, în martie 1879, titulatura Academia Română.

Membrii săi sunt personalităţi ştiinţifice recunoscute şi apreciate naţional şi internaţional, cu o deosebită expertiză în domenii dintre cele mai diverse: de la istorie, filosofie şi lingvistică, până la fizică nucleară, chimie, biologie macro şi microcelulară, geologie şi geodinamică sau agricultură.

În regulamentul privind primirile de membri în Academia Română se arată că sunt inacceptabile influenţe exterioare de orice natură (criterii politice, de prietenie, rudenie, alte influenţe). Fiecare secţie a Academiei analizează propunerile primite, conform condiţiilor prevăzute de statut, pe baza unui dosar care trebuie să conţină obligatoriu cel puţin o recomandare a unui membru al Academiei Române şi/ sau a unei instituţii competente.

Prin lege şi statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. În prezent, Academia Română are 84 de membri titulari, 76 de membri corespondenţi, 45 de membri de onoare dintre care 6 sunt din străinătate.

Marii absenţi din Academia Română - Manolescu: Eu l-am propus pe Pleşu; Haiduc: Djuvara nu are operă de analiză ştiinţifică

Multe personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice din România nu au loc în Academia Română, iar unii dintre cei cu adevărat excepţionali au murit fără a fi primiţi membri în instituţie, spune Nicolae Manolescu, care l-a propus şi pe Andrei Pleşu, fără succes, însă. Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Nicolae Balotă sunt doar trei exemple de personalităţi din registrul literar care nu se regăsesc în forul academic. Pe de altă parte, academicianul Ionel Haiduc precizează că primirile sunt făcute pe baza unor criterii clare, pe care Neagu Djuvara, de pildă, nu le-a întrunit, pentru că opera lui e mai degrabă ”de popularizare decât de analiză ştiinţifică, bazată pe documente”.

Criticul literar Nicolae Manolescu, membru al Academiei Române, deplânge componenţa Academiei în ceea ce priveşte mai cu seamă disciplinele umaniste. ” La matematică stă bine, cel mai rău stă pe umaniste, pentru că aici şi criteriile sunt mai greu de definit, în sensul că nu există cuantificare”, spune Manolescu, într-o declaraţie pentru agenţia de presă News.ro.

”Am rămas foarte puţini scriitori în Academie, pentru că politica lui Simion a fost să primească lingvişti. Eu nu am nimic împotrivă, îi cunosc foarte bine, cei mai mulţi mi-au fost studenţi sau colegi, sunt în general, cu unele excepţii, onorabili. În schimb, scriitori foarte importanţi nu sunt, nu au fost şi nu vor fi în Academie”, adaugă Nicolae Manolescu, care dă şi exemple:

”Ar merita să fie Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, George Bălăiţă, dintre prozatori. Au murit fără a primiţi Constantin Ţoiu, Nicolae Balotă, cu care am avut şi o polemică cu Simion, am făcut schimb de scrisori pe tema asta. Sunt foarte mulţi. Şi critici foarte importanţi, care au merite deosebite în momentul de faţă. De ce nu e Eugen Negrici, de pildă, care are atâtea cărţi?”.

Nicolae Manolescu aminteşte că el însuşi a fost cel care l-a propus pe Andrei Pleşu, fără a avea succes: ”Eu l-am propus pe Andrei Pleşu, de nu ştiu câte ori, pe Balotă, care a murit între timp. Nu a trecut, pentru că nu a trecut. Şi nu au trecut foarte multe. Eu acum mă refer la propunerile scriitorilor români, pentru că ştiu despre ce este vorba, în alte domenii nu ştiu”.

Despre cum s-a primenit Academia Română după perioada comunismului, Nicolae Manolescu admite că o lustraţie era aproape imposibilă, de vreme ce membrii instituţiei sunt aleşi pe viaţă: ”Fiind pe viaţă, nu prea puteai să îi afară”.

”Eu am avut atâta experienţă cu cei de la istorie şi de la filosofie, ei considerându-se discipline de vârf ideologic şi de aceea persecutate de comunism. Şi după aceea, când am fost trei luni de zile rector la Universitate la Bucureşti, au venit la mine cu tot felul de minuni, să amânăm examenul de licenţă pentru că tezele erau pe Ceauşescu şi lucruri de felul acesta. Eu ziceam: ”cine vă obliga?”. Eu am scris, am făcut cursuri de literatură contemporană şi nu am pronunţat numele  lui Ceauşescu niciodată. Adevărul e, aveam 50 de ani la Revoluţie, ştiu ce spun, nu era nicio obligaţie, de fapt, era pur şi simplu slăbiciune, compromis”, acesta este radiografia pe care Manolescu o face.

”Au murit personalităţi de prim rang în diferite domenii, în arheologie, de pildă, nu au fost primiţi pentru că s-au opus arheologii din Academie, care sunt nişte mediocri. /.../ Îmi poate defini cineva ce înseamnă operă de excepţie, adică excepţionalul? Nu poate”, adaugă criticul literar.

Academicianul Ionel Haiduc, fost preşedinte al Academiei Române, a comentat, şi el, modalitatea în care Academia Română primeşte noi membri, răspunzând astfel criticilor aduse de politologul Vladimir Tismăneanu şi de scriitorul Mircea Cărtărescu, care au denunţat lipsa din Academie a două mari personalităţi, Mihai Şora şi Neagu Djuvara.

”Mihai Şora este membru de onoare. Djuvara, nu. Domnul Djuvara nu ştiu ce operă ştiinţifică are, istorică. A scris în ultima vreme cărţi, dar mai mult de popularizare decât de analiză ştiinţifică, bazată pe documente. Istoricii scriu pe bază de documente, nu e chiar aşa de simplu, doar pe baza unor păreri personale să interpretezi istoria”, a spus Ionel Haiduc,

într-o declaraţie pentru agenţia de presă News.ro.

Acesta a amintit criteriile de admitere în Academia Română: ”Există un regulament, publicat pe site-ul Academiei Române, care spune că pentru realizări de excepţie sunt primiţi în Academie, pe diverse domenii, specialiştii, să fie de excepţie ar fi bine. Sigur, asta e oarecum subiectiv”.

Despre propunerea ca Andrei Pleşu să devină membru al Academiei, Ionel Haiduc spune că ”au fost ceva discuţii, dar până la urmă nu s-au finalizat”.

Academicianul Răzvan Theodorescu a ţinut să sublinieze faptul că, în prezent, din for fac parte toate persoanele importante prin contribuţia în arte sau filosofie. ”În prezent, nu există o persoană importantă prin contribuţiile sale originale în arte, filosofie, care să nu fie în Academia Română. Nu există nedreptăţit”, a spus acesta, pentru News.ro.

Politologul Vladimir Tismăneanu  este cel care a acuzat, într-un text publicat pe contul de Facebook, faptul că nume majore din cultura română lipsesc din Academia Română: Matei Călinescu nu a fost membru al Academiei, iar Neagu Djuvara, Andrei Pleşu, Mihai Şora şi Gabriel Liiceanu nu sunt, nici ei, membri. ”Adevăraţii nemuritori: Academia Română funcţionează cu bani din bugetul acestei ţări. Între academicieni, numeroşi şi dovediţi foşti informatori ai Securităţii. Dar nu Neagu Djuvara şi Mihai Şora! Nu neg ca sunt acolo şi oameni de mare valoare, îndeosebi în ştiinţele exacte, dar, în ansamblu, este o redută a stalinismului naţional si a resentimentelor ce-i sunt specifice. Spre a-l cita pe Nichita Stănescu, este un păcat şi o ruşine! Un mare cărturar precum Matei Călinescu s-a stins din viaţă fără a fi membru al acestei Academii, deşi o binemerita din mii de motive. Virgil Nemoianu şi Toma Pavel nu sunt membri. Nici Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. Despre ce vorbim? Despre Academia Provinciei Româneşti”, a scris Tismăneanu.

Şi scriitorul Mircea Cărtărescu a pus la îndoială modul în care au fost făcute numirile în Academia Română în ultimii 25 de ani, vorbind despre ”întelighenţia pesedistă, naţionalistă şi anti-occidentală”, într-un text publicat pe contul de Facebook. ”Aflu că patriarhii României culturale, Neagu Djuvara şi Mihai Şora, nu sunt academicieni. Cum nu sunt nici Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. Atunci cine, Doamne iartă-mă, e în Academie? Cine-a făcut primirile în ultimii 25 de ani, şi pe ce criterii? Nu cumva cineva a lăsat să intre în acest for toată intelighenţia pesedistă, naţionalistă şi anti-occidentală? Mă-ntreb şi eu aşa. Până la urmă, cine controlează Academia Română?”, a scris, luni, Mircea Cărtărescu pe contul său de Facebook.

Regulamentul de primire în Academie

În regulamentul privind primirile de membri în Academia Română se arată că sunt inacceptabile influenţe exterioare de orice natură (criterii politice, de prietenie, rudenie, alte influenţe).  Potrivit regulamentului, fiecare secţie a Academiei analizează propunerile primite, conform condiţiilor prevăzute de statut, pe baza unui dosar care trebuie să conţină obligatoriu cel puţin o recomandare a unui membru al Academiei Române şi/ sau a unei instituţii competente.

Dosarul trebuie să cuprindă şi un memoriu de activitate, un Curriculum vitae, lista publicaţiilor candidatului şi o selecţie de 12 lucrări semnificative alese de candidat.

În cazul în care secţiile cunosc oameni de ştiinţă sau cultură care ar fi eligibili, dar nu au fost recomandaţi Academiei Române, pot cere unor membri să facă recomandări şi să solicite candidatului potenţial documentele necesare evaluării.

Secţiile sunt răspunzatoare de calitatea propunerilor şi tot ele fac o evaluare preliminară a dosarelor de candidat, stabilind eligibilitatea acestora.

Potenţialii candidaţi pentru a fi primiţi în rândul membrilor corespondenţi pot fi invitaţi la un interviu în faţa secţiei, în care să-şi expună activitatea, realizările şi perspectivele activităţii creatoare în domeniul propriu de activitate.

Potrivit site-ului Academiei, toate recomandările existente din portofoliul unei secţii sunt supuse votului secret, stabilindu-se astfel o ”listă scurtă de candidaţi eligibili”. Apoi, vor fi supuse votului secret numai candidaturile din ”lista scurtă”, iar în funcţie de rezultat, secţia poate supune Prezidiului două propuneri, pentru fiecare loc vacant.

Propunerile secţiilor se înaintează Biroului Prezidiului Academiei Române.

Candidaturile validate de Prezidiul Academiei vor fi supuse Adunării Generale. Pentru a fi ales membru (titular sau corespondent) al Academiei Române un candidat trebuie să întrunească două treimi din numărul voturilor exprimate, în condiţii de cvorum statutar, aplicându-se prevederile Statutului.

Regulamentul a fost intocmit pe baza Statutului Academiei Române şi adoptat de Prezidiul Academiei Române întrunit în şedinţa din data de 18 noiembrie 2008.