Primul semn al înţelegerii PSD-UDMR. Folosirea limbii materne şi arborarea steagului secuiesc, dezbătute pe repede-nainte în Parlament
0Trei comisii din Camera Deputaţilor au fost convocate de urgenţă pentru a dezbate un proiect de lege depus de UDMR la finalul lunii mai, prin care se scade pragul de 20%, cât este în prezent, la 10% al numărului persoanelor aparţinand minorităţii naţionale din totalul populaţiei unei localităţi, necesar ca autorităţile să asigure folosirea limbii materne. De asemenea, proiectul prevede arborarea steagului secuiesc, scrie Hotnews.ro.
UPDATE Şedinţa comună a comisiilor juridice, a drepturilor omului şi cea pentru administraţia publică s-a amânat luni seara, după 40 de minute în care deputaţii au aşteptat să înceapă lucrările, pentru a da un raport propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale, din cauză că reprezentanţii UDMR şi PSD nu s-au înţeles asupra proporţiei unei minorităţi naţionale în populaţia unei localităţi de la care folosirea în administraţie a limbii respectivei minorităţi devine obligatorie.
Deputaţii UDMR doreau ca acest prag să se scadă la 10%, în timp ce social-democraţii au fost de acord ca pragul să ajungă la 15%. În aceste condiţii, după 40 de minute în care deputaţii celor trei comisii parlamentare au aşteptat să înceapă şedinţa, preşedintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea i-a informat pe colegii săi că şedinţa se amână.
***
Deputaţii din trei comisii - juridică, drepturile omului şi administraţie- au fost convocaţi în jurul orei 16.30 pentru ora 18.00 la şedinţa pe acest proiect. Mai mult, cei din comisia juridică avusereră deja şedinţă şi, la câteva minute după încheierea ei, au primit SMS pentru ora 18.00, au precizat surse parlamentare pentru HotNews.ro.
Această accelerare a proiectului are loc în contextul negocierilor purtate de PSD cu UDMR pentru votarea moţiunii de cenzură.
În proiectul depus de UDMR se propune ca autorităţile publice şi entităţile să poată adopta şi folosi, alături de însemnele oficiale ale României şi alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală şi economică a cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale, locuitori ai respectivei localităţi.
Altfel spus, se reglementează controversata problemă a utilizării steagurilor, motiv de tensiune în relaţia cu majoritatea. Guvernele anterioare au deschis procese şi sancţionat primarii maghiari care arborau steagul secuiesc, or noua reglementare le-ar permite acestora să decidă singuri dacă şi ce simboluri pot utiliza.
Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, iar Senatul este decizională. Dacă proiectul primeşte raport luni, poate intra la vot final marţi, iar săptămâna viitoare să treacă tot pe repede înainte şi de Senat, încadrându-se astfel până în vacanţa parlamentară.
În plus, ziua de 15 martie a fost votată ziua oficială a comunităţii maghiare din România, potrivit unei decizii luată luni în comisiile comune de administraţie şi drepturile omului din Senat. Raportul comun al celor două comisii a fost adoptat cu majoritate de voturi, existând doar trei abţineri.
Citeşte şi: