Grupul petrolier MOL a câştigat un proces cu Comisia Europeană în privinţa taxei de exploatare a ţiţeiului. CE ceruse returnarea a 103 milioane de euro
0Grupul petrolier maghiar MOL a câştigat un proces cu Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, după ce Executivul comunitar stabilise anterior că MOL a beneficiat de un ajutor de stat ilegal în valoare de 103,2 milioane de euro şi a dispus Ungariei recuperarea acestuia.
Mai exact, în 2005 statul maghiar a decis prelungirea cu cinci ani a drepturilor de exploatare petrolieră pentru o serie de concesiuni, taxa de extracţie fiind stabilită între 12,24% şi 12,26%. De asemenea, părţile au extins, pentru o perioadă de 15 ani, aplicarea acestei taxe la toate terenurile exploatate deja de MOL în temeiul unei autorizaţii de exploatare, şi anume 44 de terenuri cu hidrocarburi şi 93 de terenuri de gaz natural, ceea ce reprezenta în privinţa acestora o taxă de exploatare minieră majorată. În plus, acordul prevedea plata unei taxe unice de 20 de miliarde de forinţi maghiari (circa 68 de milioane de euro). Acordul stipula, de asemenea, că nivelurile astfel definite prin acord rămân neschimbate pe toată durată acestuia.
Legea din acel moment prevedea taxe de exploatare de 12%.
Numai că, în anul 2007, legea a fost modificată astfel încât taxa de exploatare să urce la 30%. Această majorare nu s-a aplicat, însă, exploatărilor deţinute de către MOL, acestea continuând la nivelul stabilit în 2005.
În 2010, Comisia Europeană a stabilit că MOL a fost favorizată şi a cerut recuperarea unui ajutor de stat în cuantum de 96,6 de milioane de euro pentru anul 2008 şi altul de 6,6 milioane de euro pentru 2009.
Ulterior, MOL a dat în judecată Comisia la Curtea de Justiţie. Instituţia a stabilit că, pentru ca o măsură naţională să poată fi calificată drept ajutor de stat ilegal, trebuie să îndeplinească patru condiţii cumulative: trebuie să fie vorba despre o intervenţie a statului sau prin intermediul resurselor de stat, trebuie să fie susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre, trebuie să confere un avantaj selectiv beneficiarului şi, în sfârşit, trebuie să denatureze sau să ameninţe să denatureze concurenţa.
Instanţa a decis că nivelurile stabilite în 2005 prin negociere directă nu sunt selective şi că MOL nu a obţinut un avantaj selectiv deoarece autorităţile statului au dispus de posibilitatea de a încheia sau nu acordul în cauză.
„Curtea constată (...) că nu există asemenea legături între acordul din 2005 şi modificarea Legii minelor. Astfel, majorarea taxelor de exploatare minieră, care rezultă din modificarea Legii minelor, a avut loc într-un context de majorare a cursurilor mondiale ale ţiţeiului. Or, Comisia nu a susţinut că acordul din 2005 fusese încheiat pentru a anticipa o asemenea majorare. Aceste două elemente nu constituie, aşadar, o măsură de ajutor unică şi nu reprezintă, prin urmare, un ajutor de stat“, se arată într-un comunicat al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.