Fondurile de investiţii sau cum să îţi înmulţeşti banii fără să îţi baţi capul

Marea majoritate a românilor îşi ţin banii la saltea sau în bănci. O mână de oameni îşi administrează activ banii şi investesc pe bursă în acţiunile listate. Dar acest lucru presupune să analizezi domeniile şi companiile şi să fii la curent cu toate noutăţile. Există, însă o modalitate de investiţii în care doar îţi depui banii şi nu îţi mai baţi capul să faci alte tranzacţii. Acestea sunt fondurile de investiţii.

Fondul deschis de investiţii este o modalitate simplă de investiţie, prin care mai mulţi oameni decid să pună la un loc economiile personale pentru ca, împreună, să aibă şansă să-i înmulţească mai repede, prin diversificarea opţiunilor de investiţie. Prin agregarea investiţiilor efectuate de mai mulţi investitori, fondul dispune de suficient capital pentru a putea investi într-o varietate de instrumente financiare de pe mai multe pieţe, arată Erste Asset Management.

Cele mai frecvente sunt investiţiile în acţiuni, în depozite bancare, în obligaţiuni. Fondurile de obligaţiuni sau cele monetare nu investesc în acţiuni şi, ca atare au şi randamente mai mici. Investiţia este însă, mai sigură, deoarece nu eşti expus creşterilor sau scăderile de pe burse.

Mai clar: fondurile monetare şi de obligaţiuni se potrivesc de obicei unui investitor conservator, fondurile mixte sunt pentru investitorii echilibraţi, iar cele de acţiuni pentru cei dinamici, care preferă riscul.

De asemenea, fondurile de investiţii se împart în fonduri deschise şi fonduri închise. Fondurile deschise de investiţii permit emisiunea şi răscumpărarea continuă de unităţi de fond, pe când în cazul celor închise există numai anumite perioade în care te poţi retrage.

„Atunci când ne uităm pentru prima oară la un fond de investiţii, trebuie să avem în vedere trei lucruri foarte importante pentru noi: orizontul de timp pe care dorim să investim, gradul de risc cu care ne simţim confortabili şi câştigul la care ne aşteptăm, luând în calcul primele două condiţii. Astfel, dacă ne gândim la obiective pe termen scurt, economisim pentru redecorarea casei, vacanţe sau cadouri, atunci un fond cu risc foarte scăzut, un fond de tip monetar este un instrument care oferă un câştig bun în condiţii de lichiditate foarte mare. 

În schimb, dacă avem palnuri pe termen mediu, să zicem minim 3 ani şi dorim să economisim pentru completarea studiilor sau pentru achiziţii mai mari, atunci un fond de obligaţiuni, atât în lei, euro sau dolari este o alternativă mult mai bună decât un depozit bancar în ceea ce priveşte randamentul şi riscul mediu care îl presupune o astfel de investiţie. Mai mult decât atât, în momentul în care am câştigat un minim  de experienţă cu fondurile monetare şi de obligaţiuni care se află într-o zonă de risc scăzut şi mediu, putem încerca pe perioade de timp mai mari, de peste 5 ani, să investim regulat sume minime, de 50-100 lei, într-un fond diversificat sau de acţiuni, asumându-ne un risc mai mare al investiţiei, însă pentru un potenţial mai mare de câştig a investiţiei, decât investită într-un fond de obligaţiuni“, a declarat Cristiana Mihai, director de Vânzări şi Marketing în cadrul OTP Asset Management.

Pot investi la Bursa de Valori Bucureşti prin intermediul unui fond de investiţii? 

Orice persoană fizică sau orice companie poate achiziţiona unităţi de fond la fondurile de investiţii disponibile în România. Evident, prin oricare fond de acţiuni sau fond diversificat cu o componentă de acţiuni oricine poate avea acces la acţiunile din portofoliul acestor fonduri. „Astfel, prin deţinerea unei singure unităţi de fond, investitorul deţine, în oglindă tot portofoliul fondului, având acces la fiecare dintre deţinerile în acţiuni ale fondului respectiv, la fiecare dintre depozitele constituite sau alte intrumente în car fondul deţine investiţii“, mai spune Cristiana Mihai.

Cât se poate câştiga? 

Pentru a răspunde la această întrebare, reprezentanţii Erste Asset Management detaliază toate tipurile de fonduri de investiţii.

*Fondurile monetare şi cele de obligaţiuni: Dacă ne uităm puţin în urmă, industria fondurilor de investiţii în România s-a dezvoltat mai ales după momentul crizei financiare din 2009. Cei mai mulţi investitori au fost atraşi în fonduri cu intrumente cu venit fix. Aceste instrumente aveau la momentul respectiv randamente de două cifre, un nivel considerat a fi foarte bun. Din punct de vedere al riscului, istrumentele cu venit fix sunt printre cele mai puţin riscante. Ulterior cu cât ne îndepărtăm de momentul crizei financiare, randamentele intrumentelor cu venit fix au început să se diminueze, iar investitorii au început să caute şi alte tipuri de fonduri.

*Fonduri mixte: Acestea au o parte investită  în intrumente cu venit fix cât şi o parte în active mai riscante, cum ar fi acţiunile. Acest fond poate avea un randament superior  intrumentelor cu venit fix, putând valorifica trenduri pozitive în cazul ciclurilor economice şi luând astfel poziţii pe acţiuni.

*Fonduri de acţiuni: Acestea pot avea un  randament ridicat, dar şi un risc asociat pe măsură. Foarte important de menţionat este că performanţele anterioare ale fondurilor nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare.

Care sunt avantajele şi dezavantajele acestui mod de învestire? 

Cu ajutorul fondurilor de investiţii, se pot valorifica mai bine economiile, având acces printr-o singură investitite la oportunităţi atractive de plasament în instrumente financiare cât mai diversificate: titluri de stat, obligaţiuni municipale, obligaţiuni corporative, acţiuni, indici bursieri, intrumemnte de acoperire a riscului, etc. „Sumele plasate în fondurile de investiţii sunt gestionate de către profesionişti în domeniu care urmăresc zilnic oportunităţile din piaţă şi evoluţia plasamentelor, astfel încât, că investitor îţi poţi îndeplini obiectivele finaciare propuse. În plus, fondurile de investiţii oferă flexibilitate şi lichiditate a investiţiei, astfel încât, se pot cumpăra şi vinde unităţi de fond zilnic. Mai mult decât atât, comisioanele sunt mult mai mici decât o investiţie directă, acestea împărţindu-se între toţi investitorii fondului“, precizează Cristiana Mihai, directorul de vânzări al OTP Asset Management.

În schimb, reprezentanţii Erste Asset Management punctează la avantaje faptul că „nu îţi pui toate ouăle în acelaşi coş“ (diversificare), legislaţia a devenit mai strictă în ultimii ani în domeniu, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară autorizează prospectul şi controlează modul în care se derulează investiţiile şi cum este calculat randamentul investiţiei. De asemenea, esenţial pentru „sănătatea“ unui fond de investiţii este şi faptul că sumele de bani administrate sunt păstrate de o banca depozitară şi nu de administratorul fondului, iar aceasta este autorizată la rândul ei de către ASF.

La dezavantaje, Erste Asset Management arată că există riscul nerealizării obiectivelor, inclusiv al unor pierderi pentru investitori!  

De asemenea, sunt posibile fluctuaţii ale valorii titlului de participare.

Suma minimă de investit

„Contrar miturilor urbane create pe tema invstitiilor, cum că este nevoie de o sumă semnificativă pentru a avea acces la fondurile de investiţii, realitatea este că, sumele minime de investiţie încep de la 50 lei, 50 euro sau 50 de dolari“, punctează Cristiana Mihai.

Dincolo, Erste Asset Management estimează la oricine poate pătrunde în lumea fondurilor de investiţii cu doar 100 lei sau doar 100 euro. 

Cine îmi oferă siguranţa operaţiunilor derulate şi cum verific acest fapt? 

În momentul în care o persoană devine investitor, prospectul de emisiune este practic un contract transparent între investitor şi societata de investiţii. 

În ceea ce priveşte transparenţa, fondurile sunt obligate să informeze investitorii cu privire la investiţiile effectuate de către fond, în cel mai mic detaliu, de două ori pe an, prin raportări anuale şi semenstriale, cel puţin. Majoritatea companiilor care administrează fonduri de investiţii îşi informează însă lunar investitorii cu privire la structura portofoliului şi la randamentele obţinute, mai arată Cristiana Mihai.

De asemenea, această activitate este foarte strict reglementată şi monitorizată de mai multe entităţi, cum ar fi: Autoritatea de Supraveghere Financiară, Depozitarul şi Custodele fondului, compartimentele de Control Intern şi Management al riscului, cât şi auditorii interni şi externi. 

Cum îmi stabilesc profilul de risc?

Există mai multe categorii de investitori în funcţie de riscul cu care aceştia se simt confortabil. În funcţie de comportamentul fiecăruia, există investitori foarte conservatori care nu acceptă nici un fel de fluctuaţie negativă a portofoliului, iar aceştia se orientează în general spre fonduri de tip monetar, cu risc foarte scăzut şi cu creşteri constante, notează Cristiana Mihai.

Alţi investitori au un comportament echilibrat şi acceptă un risc mic spre mediu, investind în fonduri de obligaţiuni. O altă categorie o reprezintă cei mai dinamici şi care acceptă un risc mediu spre ridicat şi sunt confortabili să investească o parte a investiţiei în fonduri diversificate şi de acţiuni, iar aceşti investitori pot să accepte că investiţia lor are o evoluţie negativă timp de şase luni, dar cu un potenţial de apreciere mult mai mare pe termen lung.  

De-a lungul istoriei, fondurile de acţiuni au înregistrat cele mai mari randamente. Totuşi, acestea sunt şi cele mai riscante, dacă preţul acţiunilor scade pe bursă sau dacă societăţile la care sunt acţionare fondurile dau faliment.

Cum se planifică investiţia în timp

Dacă vreţi să vă planificaţi investiţia în funcţie de timp, Erste Asset Management spune că orizontul recomandat este de 3-12 luni în cazul fondurilor monetare, 1-3 ani în cazul celor de obligaţiuni, fondurile mixte încep de la 3 ani, în vreme ce pentru fondurile de acţiuni este recomandată o deţinere de 5-7 ani.

Mai multe informaţii despre fondurile de investiţii pot fi aflate la „Banii Tăi Expo 2016“, care va avea loc în data de 27 şi 28 mai în Piaţa Universităţii.