China, acuzată că foloseşte noul „Drum al Mătăsii” pentru spionaj

Experţii acuză China că intensifică spionajul cibernetic prin noul său „Drum al Mătăsii”, iniţiativa Belt and Road (BRI), iar Beijingul foloseşte acest proiect uriaş de infrastructură pentru a spiona companii şi ţări, scrie Financial Times.

Ţara asiatică ar viza Belarus, Maldive, Cambodgia, ministerele europene de externe şi organizaţiile neguvernamentale, potrivit unui raport al companiei de securitate cibernetică americană FireEye. „Par să fie interesaţi de ţările în care sunt mulţi bani în joc pentru ei sau în care se creează politici care ar afecta viitoarele proiecte”, a declarat Sandra Joyce, vicepreşedinte al companiei FireEye.

FireEye a avertizat că Malaezia este deschisă „riscului sporit de spionaj cibernetic”, în lumina unor critici adresate de prim-ministrul malaezian Mahathir Mohamad de la alegerea sa la începutul acestui an. „Ne aşteptăm ca activitatea de spionaj împotriva organizaţiilor din Malaezia să crească printr-o încercare de a obţine o perspectivă asupra evenimentelor actuale”, a spus Joyce.

FireEye a afirmat că un grup chinez de hackeri numit TEMP.Toucan a încercat deja să atace organizaţiile publice şi private din Malaezia.

Raportul a constatat, de asemenea, că un grup chinez de spionaj cibernetic numit Roaming Tiger a vizat Belarus, unde China construieşte cel mai mare parc industrial european. ZTE, compania chineză de telecomunicaţii de stat, căreia i-a fost interzisă achiziţionarea de echipament din SUA, la începutul acestui an, se numără printre investitorii în acest parc.

FireEye a declarat, de asemenea, că malware-ul „unic al grupurilor de spionaj din China” a atacat la sfârşitul anului 2017 organizaţiile neguvernamentale internaţionale care au legături cu BRI şi că e-mailurile de phishing au vizat mai multe ministere de externe europene.

Iniţiativa Belt and Road a fost deja atacată de critici, cum ar fi prim-ministrul malaezian, Mahathir Mohamad, care a afirmat că China a negociat tranzacţii „îndoielnice”.

Acum, proiectul ar putea prezenta şi o ameninţare cibernetică, ridicând întrebări suplimentare privind procesul de licitare şi motivele Chinei.

Samantha Hoffman, consultant de cercetare la think-tank-ul IISS, a declarat că, dincolo de monitorizarea mega-proiectelor sau a colectării de informaţii, China probabil vrea să folosească datele colectate pentru a atenua dezacordul, în general. „Este vorba şi despre controlul dezbaterilor şi ideilor în cazul în care acestea au consecinţe specifice de securitate şi diplomatice”, a spus ea.

Hoffman a scris că centrele care colectează date din ţările străine, inclusiv platformele de comerţ electronic, institutele Confucius, reţelele de telecomunicaţii, companiile de transport, hotelurile, instituţiile de plată financiară şi companiile de logistică „ar trimite date prin back-enduri către un spaţiu centralizat de analiză din China”.

Potrivit legii naţionale a serviciilor de informaţii din Beijing, organizaţiile şi cetăţenii chinezi sunt îndemnaţi să colaboreze la colectarea şi păstrarea „muncii naţionale de informaţii”, iar statul le oferă protecţie.