Papa Leon ne adresează o chemare la pace, la speranță și subliniază nevoia de „buni păstori” în societățile noastre!

Duminica trecută, 11 mai, în fața a zeci de mii de credincioși veniți în Piața Sfântul Petru, Papa Leon al XIV-lea a rostit prima sa rugăciune Regina Caeli ca Suveran Pontif. Această rugăciune, specifică perioadei de după Înviere, este un imn de bucurie adresat Fecioarei Maria pentru Învierea Fiului Său.

Prin această alegere, așa cum au observat unii comentatori, Papa Leo al XIV-lea a dorit să sublinieze atât continuitatea tradiției cât și importanța speranței în vremuri tulburi.

Cred că este important pentru noi toți, mai ales acum, să auzim astfel de mesaje, să medităm asupra lor și să vorbim sau să scriem despre ele.

Consider o binecuvântare de la Dumnezeu, a început Papa, faptul că prima mea Duminică în calitate de Episcop al Romei este aceea a Bunului Păstor, a celui care își cunoaște și își iubește turma, a celui care și-ar da viața pentru ea.

Desigur, Papa s-a referit la Evanghelia zilei în contextul încurajării implicării tinerilor în Biserică, ca lideri, ca mireni sau ca preoți, dar eu văd în cuvintele sale și un apel universal, adresat nouă, tuturor, celor care ne considerăm creștini, să răspundem chemării și nevoii spirituale din sufletele și din inimile noastre – iar asta în primul rând, apoi să urmăm cuvintele și exemplul lui Cristos în viețile noastre, dar și – nu în ultimul rând, să ne alegem păstori buni, oameni cărora le pasă cu adevărat de noi, oameni care vorbesc despre dragoste și nu despre ură, oameni care emană bunătate, calm, onestitate.

Și vă rog pe toți cei și pe toate cele care citiți aceste rânduri să vă gândiți la asta, pentru că le scriu gândindu-mă la dumneavoastră nu doar în calitate de creștini, probabil cei mai mulți, dar în primul rând în calitate de oameni, de părinți, de adulți.

Faptul că Papa, la fel ca și predecesorul său, a evidențiat nevoia de a-i aduce pe tineri către Biserică, de le oferi păstori buni dar și de a-i transforma, la rândul lor, în buni păstori, sau măcar de a le oferi șansa să devină și să fie astfel la vârsta adultă, a rezonat în interiorul meu, pentru că mă întâlnesc și eu cu mulți tineri, văd cât sunt de dezorientați, de multe ori, la câte influențe negative trebuie să reziste, cât efort fac pentru a separa adevărul de minciună. Sper ca acest mesaj să rezoneze și cu dumneavoastră.

Noi, ca adulți, dar și ei, tinerii, avem cred eu, datoria de a fi extrem de atenți față de cei sau cele care vor să ne conducă, care ne cer încrederea. Avem datoria de a alege mesajul de dragoste și de speranță, avem, mai ales adulții, obligația de a nu le lăsa copiilor noștri o lume mai rea, mai divizată, mai violentă, decât cea în care ne-am născut sau am crescut noi!

În partea a doua a predicii sale, Papa a făcut un apel pentru încetarea conflictelor din Ucraina, Gaza și pentru menținerea armistițiului fragil dintre India și Pakistan.

Cuvintele sale, ’Niciodată război!’, au răsunat ca un ecou al mesajelor de pace ale predecesorului său, Papa Francisc. Și da, Papa a atenționat că un nou război general, mondial, nu este exclus în aceste vremuri pe care le trăim, aducându-ne aminte de cele șaizeci de milioane de victime produse de cel de Al Doilea Război Mondial!

Iarăși, în subtext, observăm revenirea la Evanghelia Duminicii, la nevoia de păstori buni în lume.

De asemenea, el a cerut eliberarea prizonierilor și întoarcerea copiilor ucraineni la familiile lor, evidențiind suferința umană cauzată de conflicte.

În final, Papa a transmis un mesaj special mamelor, evidențiind rolul lor esențial în societate. Iarăși, mesaj legat de tineri și de bunii păstori atât de necesari în viețile lor. Iar mamele noastre exact asta au fost sau sunt!

Până la urmă, de ce este importantă această primă predică a Papei?

Știm deja, de peste tot, cine este el ca persoană. Născut în Chicago și fost episcop misionar în Peru, este primul papă nord-american și primul din Ordinul Sfântului Augustin.

Alegerea numelui său papal este un omagiu adus Papei Leon al XIII-lea, cunoscut pentru enciclica Rerum Novarum și angajamentul său față de justiția socială, dreptate, echitate și da, solidaritate..., dar nu în context socialist, ci într-unul uman, creștin!

În acest sens, noul Papă și-a exprimat clar intenția de a aborda provocările contemporane, precum inteligența artificială și schimbările în muncă și justiție, continuând astfel linia socială dar și de implicare activă a Bisericii.

Duminica trecută el a vorbit despre pace și despre război, despre tineri, despre bunii păstori. A fost o predică pe care eu o consider un adevărat program, dacă putem să îi spunem astfel, un program ancorat clar în realitate, un program care va rezona, sunt sigur, cu sute de milioane de oameni.

În perspectiva inaugurării oficiale din 18 mai, Papa Leon al XIV-lea se conturează, în opinia mea, ca un lider spiritual dedicat păcii, justiției sociale și dialogului interreligios. Mesajele sale de început reflectă o Biserică deschisă, empatică, aș spune, și activă în fața provocărilor lumii moderne.

Cred că pentru credincioșii din România – și de aceea am ales să scriu pe acest subiect, începutul pontificatului Papei Leon al XIV-lea reprezintă o oportunitate de reflecție asupra valorilor fundamentale ale credinței și asupra rolului activ pe care fiecare îl poate avea în promovarea păcii și solidarității și în promovarea, în fruntea noastră, a păstorilor buni, a oamenilor buni, a celor care aduc calm și nu conflict, a celor care pot da copiilor noștri speranța unei vieți mai bune.