FOTO REPORTAJ Referendumul din Simferopol

Am lăsat Simferopolul ploios în urmă. Mă îndrept către Bahcesaray, la 70 de kilometri de capitală, un orăşel cu o populaţie puţin peste 30 de mii, pentru a observa cum se desfăşoară alegerile şi acolo. Şoselele sunt foarte aglomerate pentru o zi de duminică

UPDATE

Majoritatea lucrează în Simferopol dar au adresa permanentă şi, implicit, sunt înregistraţi în satele si oraşele din împrejurimi. Mashrutka, mijlocul de transport preferat al multor ucraineni e arhiplină.

Ajung la secţia de votare de lângă autogară în jurul prânzului. Prezenţa la vot, scrijelită cu creta pe o tăbliţă, e undeva la 7.8%. În acest “palat în grădină” (traducerea literară a numelui oraşului) lucrurile nu par aşa de măreţe. Încerc să aflu de ce această diferenţă faţă de Simferopol. “ Sunt 785 de votanţi înregistraţi la această secţie, dintre care 705 tătari. Majoritatea nu vor să voteze şi mulţi, chiar dacă ar vrea, nu o pot face aşa de uşor. De la Kiev au blocat accesul la bazele de date electronice.” a declarat, pentru Adevărul, preşedinta secţiei de votare, Iryna Migarodskaya.

Tătarii, minoritatea etnică cu cea mai mare prezenţă în Crimeea, se pare că vor boicota acest referendum. “Considerăm acest referendum ilegal”, mi-a mărturisit liderul tineretului tătar

Tania, 24 de ani, s-a născut şi a copilărit în Bahcesaray dar locuieşte în Simferopol. A venit cu aceeaşi maşină ca şi mine. “Sun încântată să votez dar şi foarte speriată de situaţia în care ne aflăm. Nu-mi vine să cred că aşa ceva se întâmplă în ţara mea, în secolul 21. Nu sunt mulţumită de opţiunile reduse de pe buletinul de vot. Practic oricum aş vota, răspunsul va fi în favoarea alipirii.” Tania se referă la întrebarea despre revenirea la constituţia din 1992, întrebare care oferă autonomie regiunii dar şi opţiunea de aderare la Federaţia Rusă.

La celelalte secţii de votare statisticile sunt mult aproape de realitate. Variază între 50 -70%, asta doar până la ora prânzului. O prezenţă masivă la vot, având în vedere circumstanţele şi mai ales efectele pe care acest referendum le va avea asupra Crimeei şi nu numai.

Mă urc în altă mashrutka, de data asta în drum spre Sevastopol, fieful etnicilor ruşi din regiune. Atât de împortant este acest oraş încât rerendumul aici se desfăşoară în condiţii speciale. Pe drum, lângă mine se aşează un individ la vreo 30 de ani. Se uită la legitimaţia mea de presă, atârnată de gât, şi incearcă să-m pronunţe numele. “Rumâni?, mă întreabă. Conversaţia se schimbă repede în engleză, limbă pe care o stăpâneşte foarte bine. Îmi spune că a fost de multe ori în România. Îi place foarte mult Timişoara. E rezervist, locuieşte în Kiev dar a călătorit 13 ore cu trenul pentru a vota astăzi pentru alipirea la Rusia, îmi spune cu pasiune: “ Uitaţi-va ce se întâmplă la voi, în România. Preţurile s-au dublat dar salariile sunt la fel. La ce ne trebuie nouă UE? Noi suntem ruşi şi aşa am fost dintotdeauna. Ne-am săturat de promisui. UE a avut suficient timp să ne ajute. Acum e prea târziu. Ne-au dat jos preşedintele, cu care nu sunt de acord dar totuşi ales democratic, şi au pus în loc niste marionete.”

Nu terminăm bine discuţia că dăm nas în nas cu un filtru. Cazaci, rezervişti majoritatea, păzesc drumul de acces dintre Simferopol şi Sevastopol. Sunt prietenoşi şi nu au nicio probemă cu prezenţa jurnaliştilor în zonă. Un autobuz plin cu oameni, mulţi arborând steagul Rusiei este lăsat să treacă prin filtru fără a fi controlat. Întreb de ce şi mi se răspunde că nu toate maşinile sunt verificate. A noastră e, spre frustrarea şoferului care nu poate deschide portbagajul decât cu şurubelniţa.

Referendumul pare că va fi câştigat de suţinătorii unirii. Frauda ar conta prea puţin avaând în vedere susţinerea puternică pe care o are această idee în toată Crimeea.

În Sevastopol situaţia este considerabil diferită faţă de capitală. Steagurile în culorile Rusiei sunt peste tot. În balcoane, agăţate de maşini, pe clădiri. La secţiile de votare prezenţă masivă. Oamenii cu care vorbesc pe stradă îmi povestesc de o Rusie idilică. Visează la un URSS ca în trecut şi au încredere în Putin că le va împlini visul. Încerc să înţeleg aceste observaţii în afara spectrului politic. Ca noi toţi, oamenii de aici au o idee idilică despre trecut, perioadă a tinereţii. Privesc spre Marea Neagră, la numai câteva ore de Constanţa şi îmi notez în caietul ce-l car cu mine peste tot : “Ne amintim doar primăverile vieţii noastre nu şi iernile, din păcate. “

Referendumul din Crimeea, declarat ilegal de SUA şi Europa, dar sprijinit de Rusia, a început de câteva momente. Secţiile de votare vor fi deschise de la 8 până la 20.00.

Cele două întrebări, dacă locuitorii Crimeei doresc ca regiunea să se alipească Rusiei şi dacă sunt de acord cu revenirea la Constituţia din 1992 - oferind mai multă autonomie peninsulei, sunt criticate în rândul minorităţilor, mulţi alegând să boicoteze referendumul.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre centrul Simferopolului, unde mulţi dintre locuitori s-au adunat în faţa secţiilor de votare încă de la primele ore ale dimineţii. Aproximativ 40-50 de oameni au decis să aştepte deschiderea secţiilor de votare în această dimineaţă răcoroasă la câteva sute de metri de clădirea Parlamentului, instituţie dizolvată ieri de către guvernul de la Kiev. 

Foto

Clădirile principale sunt păzite în continuare de trupe locale însă, în ultimele 2 de ore, se poate observa o prezenţă crescută a forţelor paramilitare în oraş. Aceştia patrulează împreună cu poliţia locală, verificând automobilele cu numere din afara regiunii.

Majoritatea celor cu care am vorbit au votat pentru alipirea Crimeei la Federaţia Rusă. Cu o majoritate de aproximativ 60%, etnici ruşii se aşteaptă să domine acest referendum. Aproximativ 1.5 milioane de locuitori ai Crimeei sunt eligibili pentru a vota, însă mulţi etnici, tătari în special, au declarat că vor boicota referendumul.