Europa: alinierea la neonazism

O nălucă bântuie prin Europa – năluca neonazismului. Şi ea se poate materializa. Oamenii nu trăiesc cu memoria trecutului, ororile primei jumătăţi a secolului XX nu-i mai frustrează şi nu-i mai înspăimântă pe tinerii de azi. Xenofobia este pentru ei o formă de reacţie la realităţile demografice şi identitare din jur. Iată de ce, ceea ce a fost cândva, se poate repeta.

În postarea precedentă, „Europa revine la naţional-socialism”, am arătat premisele apariţiei curentelor ideologice radicale în unele ţări din UE, care devin foarte populare pe fundalul islamizării continentului. Voi continua cu prezentarea tabloului ideologic din alte ţări, pentru a ne convinge că ceea ce pare azi o ciudăţenie, mâine poate ieşi de sub control. Situaţia diferă de la o ţară la alta, dar resuscitarea ultranaţionalisumului este vizibilă pretutindeni. 

Aşadar, în Austria, o formaţiune de extremă dreaptă îşi sporeşte în ultimii ani capitalul politic – Partidul Libertăţii din Austria. Heinz-Christian Strache, lider al partidului din 2005, este un critic aprig al imigraţiei, utilizând sloganul „Austria pentru austrieci” şi pledând pentru reducerea imigraţiei în Austria la „cota 0”. Potrivit lui Strache, o treime din elevii din Viena sunt de origine turcă. Tot el declară că Europa trebuie să rămână creştină, iar influenţa Islamului trebuie diminuată la maxim, moscheele interzise. În 2010, partidul lui Strache a înregistrat un scor electoral record la alegerile municipale din Viena – 27%. Strache este şi organizatorul Congresului forţelor de dreapta europene, pentru a se opune acceptării Turciei în UE [1]. Iar în 2008, pământul federal Voralberg din vestul Austriei a votat, pentru prima dată în istoria contemporană a Europei, interzicerea construcţiei moscheelor şi a minaretelor; fiind urmată de pământul federal Carinthia, din partea de sud a ţării [2].  

Elveţia i-a surprins pe toţi în 2009 prin votarea la nivel de referendum federal a legii de interzicere a construcţiei moscheelor (au votat 22 de cantoane din 26), creând, ca stat, un precedent mult aşteptat de toate mişcările naţionaliste şi partidele de dreapta din toată Europa. Mai mulţi lideri din ţările europene au lansat iniţiative de organizare a unor referendumuri similare în toate ţările UE, sau chiar un referendum general la nivel de Uniune Europeană [3]. Elveţia de altfel, cu toate că se bucură de imaginea unei ţări-model sub aspect de convieţuire a mai multor etnii, are o opinie publică internă destul de sceptică faţă de efectele pozitive ale migraţiei. Aşa termeni ca „Ausländerkriminalität“ („criminalitatea străinilor”) sau “black sheep” („oile parşive”) au reprezentat şi reprezintă subiecte de campanie anti-imigraţie promovate de partidele naţionaliste din această ţară, în primul rând de Partidul Popular Elveţian (Schweizerische Volkspartei - SVP) [4]. Ca percepţie generală, două treimi dintre cetăţenii elveţieni consideră că Islamul este o sursă de conflict. Iar un studiu sociologic din 2013 a arătat că aproape 70% dintre elveţieni doresc sporirea numărului de poliţişti în ţară, deoarece a crescut nivelul de insecuritate [5].

În Finlanda, în scrutinul pe ţară din 2011, a treia poziţie cu aproape 20% a fost ocupată de partidul Adevăraţii Finlandezi, formaţiune naţionalistă eurosceptică. Rezultatul neaşteptat de bun al respectivului partid, condus de liderul Timo Soini, se datorează mesajului anti-imigraţie, euroscepticismului promovat de acesta şi poziţiei dure faţă de minoritatea suedeză din Finlanda [6]. În această ţară, potrivit unui sondaj Gallup, cele mai mari resentimente sunt faţă de romi, somalezi şi musulmani; iar două treimi din finlandezi recunosc că există mult rasism în percepţiile şi atitudinile populaţiei native faţă de străini [7].    

În Danemarca e destul de influent Partidul Popular Danez, care reprezintă în plan politic curentul naţionalist şi anti-imigraţionist; el, de asemenea, se împotriveşte acceptării Turciei în UE, promovării multiculturalismului şi subordonării ţării intereselor unui centru european unic. Formaţiunea a obţinut brusc un credit de încredere după „scandalul caricaturilor”, din 2005 [8]. Iar potrivit serviciilor speciale daneze, în această ţară mai multe grupuri extremiste de dreapta se pregătesc metodic pentru ceea ce ele numesc „un război rasial”, care mai devreme sau mai târziu ar urma să se declanşeze şi în Danemarca, şi în Europa [9]. 

În Marea Britanie, încă în 2010, potrivit unui studiu, 58% din respondenţi au declarat că asociază Islamul cu extremismul, dar şi cu terorismul. Întrebaţi dacă musulmanii au un impact pozitiv asupra societăţii britanice, patru din zece britanici au răspuns negativ, în timp ce şapte din zece au apreciat că religia încurajează reprimarea femeilor [10]. Creşte numărul conflictelor rasiale, inclusiv în şcoli. În perioada anilor 2007-2011 au fost înregistrate oficial peste 87.000 de conflicte rasiale în şcolile britanice şi incidenţa acestora sporeşte anual [11]. După violenţele din august 2011 din Londra, sociologii au semnalat o creştere signifiantă a sentimentelor de frică, anxietate şi o resuscitare a prejudecăţilor rasiale în rândul cetăţenilor britanici [12]. Corespunzător, s-au activat mişcările neonaziste britanice, au început să apară organizaţii patriotice care cer fie expulzarea musulmanilor din ţară, fie schimbări radicale în modul de integrare şi de viaţă al acestora. Una dintre organizaţiile radicale cele mai cunoscute, Liga Engleză de Apărare (English Defence League), este deosebit de activă în organizarea marşurilor de protest şi în promovarea ideii de a închide moscheile şi a-i expulza pe musulmani din Marea Britanie [13]. Tot mai influent devine Partidul Naţional Britanic, condus de Nick Griffin, cu viziuni neofasciste şi antiislamice pronunţate, care în 2009 a obţinut două mandate în Parlamentul European. An de an, scorul electoral al acestei formaţiuni în alegerile din Marea Britanie sporeşte [14].

Ungaria a decis în 2011 să modifice esenţial constituţia ţării, în ciuda reproşurilor din partea oficialilor mai multor ţări europene, precum şi a reprezentanţilor societăţii civile. În noua formulă constituţia conţine pasaje ce fac direct referire la Dumnezeu şi credinţa creştină ca temelie a statului ungar şi a dăinuirii naţiunii ungare [15]. Premierul ungur, conservatorul Victor Orban, a surprins în repetate rânduri oficialii UE. În martie 2012, acesta, ca şi Marine Le Pen în Franţa, a comparat Uniunea Europeană cu Uniunea Sovietică şi a declarat că „suveranitatea naţională” este prioritară pentru guvernul Ungariei [16].    

Norvegia a şocat lumea întreagă într-un mod pe cât de terifiant, pe atât de paradoxal. Anders Behring Breivik, un militant norvegian de extremă dreaptă, devine, la 22 iulie 2011, protagonistul celui mai teribil măcel din istoria Norvegiei. După ce organizează explozia unei bombe lângă instituţiile guvernului din Oslo, unde mor opt oameni, Breivik se îndreaptă spre insula Utoya, unde omoară cu foc de armă 69(!) de tineri, membri ai mişcării de tineret a partidului aflat la guvernare. Ulterior, ucigaşul declară că a omorât cetăţenii norvegieni în semn de protest faţă de politica tolerantă a guvernului în raport cu imigranţii musulmani.

Aici e şi elementul terifiant, şi cel paradoxal: a omorât câteva zeci de norvegieni ca un mod de a lupta împotriva islamizării Norvegiei.

Breivik a publicat şi o Declaraţie Europeană de Independenţă, un fel de model de constituţie în care înşiră o sumă de idei, de fapt o compilaţie de pasaje din diverşi autori, cu privire la cum ar trebui să fie arhitectura identitară şi culturală a Europei, pentru ca aceasta să supravieţuiască imigraţiei şi multiculturalismului vicios, să evite transformarea în “Eurabia” şi să rămână o Europă creştină [17]. Breivik însuşi s-a autoetichetat drept “războinic al creştinismului” (“christian warrior”) şi, în ciuda gestului său abominabil, este considerat erou şi martir de unii simpatizanţi ai mişcărilor rasiste şi neonaziste europene. În Norvegia activează în prezent peste 2.000 de diferite mişcări de extrema dreaptă, dispersate în toată ţara, dar tot mai conectate una la alta prin intermediul internetului, ceea ce le permite tinerilor cu viziuni neonaziste să-şi găsească colegi de convingere şi să-şi răspândească ideile în masele largi [18]. 

 În Italia, care se confruntă cu cele mai mari valuri de imigranţi ilegali după revoluţiile din 2011 din nordul Africii, sentimentele naţionaliste şi xenofobe sunt foarte pronunţate. Pe insula Lampedusa, locul de sosire a imigranţilor tunisieni şi libieni, s-au produs ciocniri violente cu localnicii şi cu poliţia, italienii fiind nevoiţi să-şi adăpostească copiii pentru o mai mare siguranţă. În rezultat, italienii îşi exprimă tot mai des furia din cauza permeabilităţii graniţelor în faţa imigraţiei ilegale. În context, mai multe formaţiuni – dintre care Liga Nordului a lui Umberto Bossi este cea mai reprezentativă –, concentrează în revendicări politice nemulţumirile italienilor faţă de islamizarea ţării. Pe lângă lupta radicală împotriva islamizării, Liga Nordului promovează atât proiectul separatist de federalizare a Italiei, cât şi euroscepticismul [19]. În decembrie 2011 media internaţională a relatat despre un caz mai deosebit, în contextul conflictelor inter-rasiale – un scriitor italian, Gianluca Casseri, a ucis în Florenţa doi imigranţi senegalezi şi a rănit grav alţi patru, înainte de a se sinucide, când s-a văzut înconjurat de forţele de ordine. Cazul le-a amintit italienilor istoria cu Anders Breivik, petrecută în acelaşi an în Norvegia şi i-a făcut să analizeze o dată în plus realităţile imigraţiei şi a convieţuirii inter-rasiale pe termen lung în Italia [20]. 

În Grecia, în parlamentarele din mai 2012 s-a produs un precedent important pentru politica din această regiune – pentru prima dată o formaţiune neonazistă, Zorii Aurii (Chryssi Avghi), a acces în Parlament; după ce în scrutinul din 2009 respectivul partid obţinuse sub 0,3% din voturi [21]. Liderii acestei formaţiuni au declarat că dacă vor avea suficientă putere politică, vor efectua raiduri în spitale şi grădiniţe, pentru a-i alunga de acolo în stradă pe migranţi şi copiii acestora, eliberând locurile pentru grecii native [22]. Trendul neonazismului în Grecia vorbeşte de la sine despre starea spiritelor în această ţară. 

Gruparea neonazistă „Zorii aurii” din Grecia

Israelul, deşi nu este un stat european, se ciocneşte de probleme migraţioniste şi identitare similare cu ale statelor din UE. Potrivit estimărilor, în Israel locuiesc circa 60.000 de imigranţi ilegali, majoritatea din Sudan şi Eritrea. Mai mulţi politicieni israelieni au făcut o serie de declaraţii dure la adresa imigranţilor ilegali, în special a celor proveniţi din Africa, faţă de care aplică proceduri de repatriere. Intenţia oficialităţilor israeliene este prezervarea sionismului şi a caracterului evreiesc al statului, indiferent de criticile aduse de organizaţiile pentru drepturile omului [23], [24]. E semnificativ că Israelul aplică o triere şi în raport cu imigranţii din fostele republici sovietice. Este vorba despre un test ADN pe care vor trebui să-l treacă toţi cei care doresc cetăţenie israeliană; testul va indica dacă solicitantul e cu adevărat evreu. Deci, la modul practic, Israelul aplică politici rasiale şi etniciste, în intenţia de a se omogeniza identitar [25].   

Şi în Polonia, un stat foarte omogen etnic şi religios, se face resimţită anxietatea în faţa pericolului islamizării; deşi aici trăiesc puţin peste 30.000 de musulmani doar, exemplul statelor din vestul Europei îi determină pe naţionaliştii polonezi să se îngrijoreze privind evoluţia de mai departe a relaţiilor cu comunitatea musulmană. Iar construcţia primelor moschei pe teritoriul ţării a provocat proteste aprige din partea diferitelor mişcări socio-politice poloneze [26].

În Bulgaria, naţionaliştii îşi arată îngrijorarea faţă de activitatea Partidului pentru Drepturi şi Liberate al etnicilor turci, considerându-l “”coloana a cincea” a expansionismului turcesc şi periculos pentru securitatea naţională a ţării [27].

Aşadar, în Europa contemporană se înregistrează o dorinţă de revenire la valorile etno-naţionalismelor de altădată, o dorinţă cu atât mai impetuoasă, cu cât sunt mai intense presiunea imigraţionistă şi încercările oficialilor UE de a reduce din suveranitatea statelor naţionale. Partidele naţionaliste şi mişcările neonaziste vor contribui decisiv la cultivarea acestor sentimente la scara populaţiilor. Iar într-un final, după o etapă de solidarizare anti-musulmană, s-ar putea ca naţionalismele din diferite state să-şi direcţioneze mesajele şi revendicările unele împotriva altora. Se şi fac resimţite deja rivalităţile dintre naţiuni, iar liderii UE sunt tot mai confuzi în privinţa modului în care ar trebui să gestioneze procesele identitare din Europa. Cu atât mai mult că şi unele elite politice influente încep să agreeze şi să cocheteze cu ideile naţionaliste. Or, pasiunile identitare sunt uşor de provocat şi foarte greu de potolit. Aşa cum susţine profesorul american de ştiinţe politice, Nicholas Sambanis: „Rezultă un cerc vicios: odată cu reanimarea identităţilor etnice, diferenţele etnice devin mai pronunţate şi toate părţile revin la stereotipurile şi practicile de stigmatizare a adversarilor prin limbaj sau acţiuni dezumanizante, care justifică la rândul lor acţiuni ostile. Acesta este un model comun pentru conflictele etnice în toată lumea şi este, de asemenea, vădit prezent în Europa contemporană” [28]. Europa, aşadar, devine mai xenofobă, pe toate palierele, şi acesta e un fapt.

Surse bibliografice:

1.Австрия: "антиисламская" передовая Европы // Вадим Трухачев / pravda.ru/

2. Жуков А. Минарет – незваный гость в Европе? // Источник Институт религии и политики, 10.02.2010 / http://i-r-p.ru/page/stream-mark/index-25521.html

3. Immigration and crime // http://en.wikipedia.org/wiki/Immigrant_criminality

5.Switzerland: Multicultural Paradise? // by Soeren Kern. Gatestone Institute. May 21, 2013 / http://www.gatestoneinstitute.org/3721/switzerland-multicultural

6.Finlandă naţionalistă // de Leon Stebe, Vlad Drăghicescu. 19.04.2011 / http://www.dw-world.de/dw/article/0,,14999235,00.html

7.Romii, ţinta rasismului în Finlanda // de Iuliana Enache. 17.11.2011 / http://www.gandul.info/international/romii-tinta-rasismului-in-finlanda-8984341

8.Датская Народная Партия // http://right-world.net/countries/dansk/dfp

9. Danish right-wing extremists eye 'race war': police // 17 November 2011

10.Jumătate din britanici asociază islamul cu terorismul // 7 iun 2010 / http://www.mediafax.ro/externe/jumatate-din-britanici-asociaza-islamul-cu-terorismul-6309552

11.More than 87,000 racist incidents recorded in schools // By Divya Talwar. BBC Asian Network. 23 May 2012 / http://www.bbc.co.uk/news/education-18155255

12.British public 'are more prejudiced against minorities after riots' // by Matthew Taylor. guardian.co.uk, Monday 5 September 2011 / http://www.guardian.co.uk/uk/2011/sep/05/british-public-prejudiced-minorities-riots

13.Scuffles break out at EDL protest in east London // BBC, 3 September 2011 / http://www.bbc.co.uk/news/uk-england-london-14775154

14.British National Party // http://en.wikipedia.org/wiki/British_National_Party

15.Valorile creştine din noua constituţie a Ungariei au scandalizat democraţia europeană // Publicat de Moldova Ortodoxă, Joi, 28/04/2011 / http://www.ortodox.md/news/valorile-crestine-din-noua-constitutie-ungariei-au-scandalizat-democratia-europeana

16.Viktor Orban compara UE cu fosta UNIUNE SOVIETICA // FrontPress 17.03.2012 / http://www.frontpress.ro/?p=28900

17.Anders Behring Breivik // http://en.wikipedia.org/wiki/Anders_Behring_Breivik

18.New far-right – the boy next door  New far-right – the boy next door // by Tomasz Bielecki. Gazeta Wyborcza. 26 July 2011 / http://www.presseurop.eu/en/content/author/274851-tomasz-bielecki

19.Лига Севера // http://right-world.net/countries/italy/ls

20.Florence Shooter Gianluca Casseri and Europe's Dangerous Extreme Right-Wing // By Daniel Tovrov. December 15, 2011

21.Greece election: rise of the far right // by Helena Smith, in Athens. The Guardian. Tuesday, 1 May 2012 / http://www.guardian.co.uk/world/2012/may/01/greece-election-rise-far-right

22.Nationalistii eleni vor golirea gradinitelor si spitalelor de IMIGRANTI pentru a face loc grecilor // FrontPress. 13.06.2012 / http://www.frontpress.ro/2012/06/nationalistii-eleni-vor-golirea-gradinitelor-si-spitalelor-de-imigranti-pentru-a-face-loc-grecilor.html

23.Ambasadorii africani din Israel se plang ca nu se simt in siguranta din cauza rasismului // FrontPress. 07.08.2012 / http://www.frontpress.ro/2012/08/ambasadorii-africani-din-israel-se-plang-ca-nu-se-simt-in-siguranta-din-cauza-rasismului.html

24.Israelul a inceput “vanatoarea” imigrantilor ilegali, in vederea pastrarii “caracterului evreiesc” al statului // FrontPress. 12.06.2012 / http://www.frontpress.ro/2012/06/israelul-a-inceput-vanatoarea-imigrantilor-ilegali-in-vederea-pastrarii-caracterului-evreiesc-al-statului.html

25.Russian-speakers who want to make aliya could need DNA test. Prime Minister’s Office says would-be immigrants from former Soviet Union may be asked to prove Jewish bloodline // By Asher Zeiger and Times of Israel staff. July 29, 2013 / http://www.timesofisrael.com/russian-speakers-who-want-to-immigrate-could-need-dna-test/

26.Anti-Islam movement reaches Poland // By Jan Cienski. GlobalPost. May 23, 2010 / http://www.globalpost.com/dispatch/poland/100520/islamophobia-europe-immigration

27.Болгарские националисты требуют признать антиконституционной партию турок // http://right-world.net/news/2865

28.Has ‘Europe’ Failed? // by Nicholas Sambanis. New York Times. August 26, 2012 / http://www.nytimes.com/2012/08/27/opinion/has-europe-failed.html?_r=3&emc=eta1