Alegeri prezidențiale 2025: Campania care a început cu un an înainte și a schimbat regulile jocului

Campania prezidențială din 2025 a fost una atipică, marcată de o mobilizare fără precedent, investiții record în promovare și o atenție publică constantă alimentată de scandaluri și surprize de etapă.

FOTO Inquam Photos / George Călin

Campania electorală a alegerilor prezidențiale 2025 a fost privită cu mare atenție inclusiv la nivel internațional, presa străină relatând frecvent, după anularea alegerilor de anul trecut, despre „miza uriașă” a scrutinului din România atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru NATO și războiul din Ucraina, în contextul luptei dintre cele două curente, cel pro-european și cel extremist. 

În plus, ca niciodată, candidații la primul scrutin al alegerilor prezidențiale 2025 au adunat până la 30 aprilie 2025, conform ultimelor date raportate, 165 milioane de lei, din care au fost cheltuiți 133 milioane, sumă care plasează această campanie pe primul loc în clasamentul cheltuielilor din perioada post-decembristă.

Calendarul campaniei electorale

Campania alegerilor prezidențiale 2025 a fost marcată de mai multe evenimente cu potențial în a schimba cursul candidaților în intenția de vot și care au generat discuții aprinse:

9 aprilie - USR oprește finanțarea pentru Lasconi şi îl susține pe Nicușor Dan

Biroul Politic al USR a decis stoparea finanțării campaniei electorale pentru Elena Lasconi. Decizia a generat o serie de sentințe juridice, în contextul în care formațiunea politică a anunțat că îl susține pe candidatul independent Nicușor Dan, fost membru și fondator al partidului. BEC nu a permis desfășurarea campaniei electorale pentru un alt candidat, iar șefa partidului a acționat în instanță pentru a-și recupera fondurile necesare în campanie.

Decizia USR nu a reușit neapărat să ajute candidatura lui Nicușor Dan, ci dimpotrivă, analiștii semnalau un val de nemulțumire la adresa partidului. In același timp electoratul era deja împărțit între cei doi candidați.

10 aprilie - Ponta „pontează” inundațiile din 2014

Analiștii politici i-au cântat prohodul candidaturii lui Victor Ponta după ce cacesta s-a autosabotat în timpul unui interviu. Ponta a explicat că a primit cetățenia Serbiei pentru că în 2014, în perioada în care era premier, a ajutat Serbia în timpul inundațiilor, în detrimentul României.

„Mi-au dat-o pentru că i-am ajutat cu o chestie extraordinară, pe care o să o scriu în cartea mea de memorii. În timpul inundațiilor (2014 n.r.), am dat eu ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier și-n felul ăsta nu s-a inundat Belgradul. S-a inundat doar o suburbie, dar dacă nu deschideam Porțile de Fier, se inunda Belgradul”, a povestit Ponta.

Ponta a mai precizat că s-a refuzat inițial deschiderea barajului de la Porțile de Fier deoarece partea românească ar fi fost inundată: „Se inunda partea românească. Și s-a inundat. Dar am vorbit cu ISU, am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede. N-ați aflat nimic voi, presa”.

În mod ironic, sloganul său la alegerile prezidențiale 2025 a fost „România pe primul loc”.

10 aprilie – Nicușor Dan și întâlnirile cu Matei Păun

Nicușor Dan a fost contrazis de mai multe imagini publicate de Click, care indicau că întâlniri cu Matei Păun, un om de afaceri cu legături în Rusia și Belarus, au fost mai dese decât afirma initial. Publicația a documentat trei momente în care cei doi s-au întâlnit de la momentul anunțului candidaturii sale la alegerile prezidențiale, în decembrie.

Candidatul independent a dat ulterior asigurări că omul de afaceri nu are niciun rol oficial în campania sa și nu va ocupa nicio funcție în eventualul său mandat prezidențial.

15 aprilie – Anunțul CNSAS privind declarația dată de Crin Antonescu la Securitate

CNSAS a anunțat că în anii săi de tinerețe Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale 2025 a dat o declarație la Securitatea comunistă în 1988 despre un prieten, precizând însă că acesta are adeverință că „nu a fost agent sau colaborator al Securității ca poliţie politică”.

Momentul a fost gestionat cu succes încă din primele ore. Echipa candidatului a organizat o conferință de presă, iar Antonescu a făcut precizări, arătând în final că, de fapt, l-a ajutat pe colegul său profesor, care a reușit să fugă peste hotare. Antonescu a cerut și a prezentat inclusiv conținutul declarației și a primit chiar o mână de ajutor de la fostul său coleg, care și-a afirmat public încrederea în acesta.

24 aprilie – Scrisori electorale de la George Simion

La nivel național, preoți ortodocși ar fi primit din partea lui George Simion, în Săptămâna Mare, o scrisoare electorală, un pomelnic și câte o sută de lei. Acțiunea s-a repetat în cazul pensionarilor, fiind încălcată protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestora.

28 aprilie - 30 aprilie - Trei dezbateri în trei zile

În cadrul celor trei zile de dezbateri s-a remarcat în primul rând absența candidaților curentului extremist, în special cea a candidatului AUR George Simion, cotat pe primul loc în sondaje. La dezbaterea organizată pe 29 aprilie în sală erau 10 candidați, adică toți candidații în afara de George Simion.

Cele trei zile de dezbateri au cuprins mai multe atacuri între candidați, suprinzând în special competiția dintre Crin Antonescu și Nicușor Dan. În timp ce Nicușor Dan l-a acuzat pe Crin Antonescu că, în calitate de ministru al Tineretului și Sportului, a aprobat transferul unor terenuri din București. În același timp, din echipa PSD, Nicușor Dan a fost acuzat că a semnat după ani de zile, sub presiunea campaniei, o autorizaţie de construcție pentru extinderea unei clădiri a unei clinici din Bucureşti, unde ar urma să funcţioneze un spital de oncologie pentru copii.

Dezbaterile au adus și o destăinuire la final. Pregătind terenul pentru ce avea să urmeze, Elena Lasconi a spus că i s-ar fi cerut să numească o anumită persoană la conducerea SRI în eventualitatea în care ajungea președinte.

1 mai – Evenimentul cu cel mai mare impact al campaniei

Ultimul eveniment, cel care a și marcat cel mai mult campania a fost joi seară, în penultima zi de campanie. Elena Lasconi a publicat mai multe imagini care indicau că ar fi existat o întâlnire între contracandidații săi, Victor Ponta și Nicușor Dan, și Florian Coldea.

Referitor la acest moment analiștii au punctat că i-ar fi servit mai mult lui Nicușor Dan și Victor Ponta, care au încheiat campania fiind „victimele” unei încercări de defăimare. 

Nu mai avem influența mass-media clasică

Specialistul în comunicare publică, Radu Delicote a explicat că ultima lună dinaintea primului scrutin prezidențial a fost una „dramatică”, în sensul că a reușit să urnească puternic susținătorii candidaților pe rețelele de socializare. „Pe de altă parte, era și normal să se întâmple episoade. Pentru că, în general aceste alegeri sunt foarte disputate. Sunt, până la urmă, cele mai disputate alegeri din România. Alegerile prezidențiale întotdeauna au avut parte de cea mai mare vizualizare media. Și în aceste condiții, anumite episoade, anumite atacuri, anumite elemente emoționale sau care să stârnească emoții, care să stârnească dezbatere, care să stârnească show, erau de așteptat”, a punctat Radu Delicote pentru „Adevărul”.

Analistul a mai explicat că, pe parcursul campaniei, „impactul tuturor evenimentelor a fost mult mai mic pentru că, comparativ cu, să zicem, celelalte campanii, pentru că avem social media și influența social media ca mediu de comunicare principal și mediu de expunere, care, așa cum este construită, îți ține foarte scurt atenția. Deci, practic, orice subiect este relevant 24-48, maximum 72 de ore. Nu mai avem influența mass-media clasică, așa cum știam la campaniile trecute, în care un episod, oricât de dramatic, dura în agenda publică, chiar și o săptămână. Pentru că acum fluxul de informații este foarte mare. Trece momentul foarte repede. Pentru că apare altceva și altceva și altceva”.

Cu peste 100.000 de votanți în prima zi, prezența ridicată la urnele de vot în diaspora era de așteptat, a mai punctat Radu Delicote, după o campanie care, de fapt, a venit în continuarea altor luni de precampanie întinsă până la momentul din vara anului trecut: „E normal și spun și de ce, pentru că se vorbește despre alegerile prezidențiale deja din august anul trecut. Din august anul trecut vorbim despre alegerile prezidențiale într-o formă sau altă. Pentru că am avut un rând de alegeri anulate, dar noi cu subiectul alegerilor prezidențiale am rămas conectați undeva din august anul trecut. Realist. Începând, mă refer la stilul de comunicare electoral, de campanie. Și între campanii, de fapt, a fost tot o campanie. Pentru că cine știa că va candida, sau cine își făcea planul că va candida, oricum începuse să comunice în termeni de campanie”.

Totodată, expertul în comunicare publică a subliniat că cele trei dezbateri televizate, organizate de trei televiziuni diferite au reprezentat poate cele mai de impact evenimente. „Cele trei dezbateri, cred cu tărie că au avut impactul lor în această campanie electorală. (…) Cumva, orice prezumție de subiectivism a fost eliminată”, a mai subliniat Radu Delicote.

Prelungirile

Ultima zi înainte de votul din țară a adus și un spectacol de creativitate pe social media. Atât candidații, cât și susținătorii au continuat să indice îndemnuri la vot pentru anumiți candidați, deși campania campania electorală s-a încheiat la ora 7.00 dumineața.

Rețelele de socializare au fost împânzite de jocuri de cuvinte, de la „duminică votăm matematic”, la „mâine merg să votez la ora 11” pentru Nicușor Dan, la „adu caii, Simioane” pentru George Simion și chiar la „curățenie generală” pentru fostul candidat Călin Georgescu. Alte postări de pe platformele de socializare afirmau „mie îmi plac florile de primăvară”, mai precis „crinii”. La concursul de creativitate au luat parte inclusiv candidații. Candidatul independent Victor Ponta i-a întrebat pe alegători ce „pontează”.