MAgNIficul Gyenes!

Mani Gyenes a doborât toate recordurile participărilor româneşti în rally-raidul Dakar şi a încheiat pe locul 17 în clasamentul general şi pe primul loc la clasa Maraton. Peste 9.500 de kilometri, dintre care 5.000 parcurşi contracronometru. 100 de ore petrecute în şaua motocicletei, mai mult de jumătate sub presiunea timpului, în probele speciale.

O aventură extremă care i-a purtat prin deşert, pampas, canioane, malul oceanului sau vârfurile munţilor. O luptă continuă cu praful, nisipul, pietrele sau propria motocicletă, dar mai ales cu rezistenţa organismului supus unor bombardamente zilnice cu adrenalină şi împins către limitele oboselii fizice dar şi psihice.

E doar o privire de ansamblu asupra unei provocări pe care Emanuel „Mani" Gyenes şi Marcel Butuza, împreună cu membrii echipei tehnice au dus-o la bun sfârşit, după două săptămâni de foc. Gyenes şi-a confirmat statutul de star al motorsportului românesc, reuşind cel mai bun rezultat din istoria participărilor româneşti la Dakar, şi poate cea mai bună performanţă cu care această disciplină se poate lăuda în România.

După un debut promiţător, în 2007, locul 47 la general şi locul 9 la debutanţi, sătmăreanul a avut numai ghinioane. A ratat ediţia din 2008, care nu a mai avut loc din cauza ameninţărilor teroriste din Africa, s-a accidentat la cea din 2009, prima din Argentina, şi nu a putut participa din lipsă de fonduri la cea din 2010.

Acum însă totul a mers de minune. Cu excepţia unei probleme în etapa a treia, când a pierdut timp preţios pentru a-şi repoziţiona road-bookul, Gyenes a fost mai mereu printre primii 25 pentru ca la final să ocupe acest impresionant loc 17 la general. Mult mai preţioasă este însă victoria la clasa Maraton, cea a piloţilor care nu au voie să schimbe motoarele de-a lungul competiţiei, în timp ce restul participanţilor au permise trei schimbări de propulsoare.

La rândul său, Marcel Butuza, omul care a finanţat în mare parte aventura sudamericană, a obţinut cel mai bun rezultat din palmaresul său la Dakar, locul 57. Braşoveanul a recuperat mult în a doua jumătate a raliului, când a câştigat peste 30 de locuri la general.

Modificări importante, pentru Dakar 2012

După asemenea rezultate cei doi temerari români se gândesc deja la ediţia viitoare a competiţiei. Una în care la clasa moto devin obligatorii motoarele de 450 cmc, după ce la ediţia din acest an au fost doar recomandate. Echipele de uzină au trecut deja la noile propulsoare, însă pentru români acest lucru a fost practic imposibil.

Noile modele KTM au fost scoase cu foarte puţin timp înainte de plecarea spre Argentina, şi nici chiar vedetele Coma sau Despres nu au apucat să le testeze foarte mult. Însă, dacă va avea posibilitatea să se acomodeze de-a lungul anului cu noua motocicletă, atunci Gyenes poate face la anul un nou pas către visul său: victoria supremă în Dakar.

Al-Attiyah şi Coma, învingători

Nasser Al-Attiyah din Qatar s-a impus în premieră la clasa auto, aducând al treilea titlu consecutiv pentru Volkswagen. Constructorul german a câştigat toate cele trei ediţii disputate în America de Sud, după ce japonezii de la Mitsubishi, care deţin recordul cu 12 victorii, s-au retras începând cu 2009 din cauza crizei financiare.

La clasa moto a câştigat Marc Coma, spaniolul fiind la a treia victorie, după cele din 2006 şi 2009. El a adus cel de-al zecelea succes consecutiv pentru KTM. Rusul Vladimir Chagin, pe un Kamaz, rămâne regele întrecerii pentru camioane, cu a şasea victorie în ultimul deceniu. 

 România în Dakar 2011

-1 camion de service
-2 piloţi, 2 motociclete
-2 membri ai echipei tehnice
-13 etape, 14 zile
-55 de ore contracronometru
-Peste 100 de ore în şa
-5.000 km probe speciale
-Peste 9.500 de kilometri rulaţi în total
-Aproape 150.000 de euro cheltuieli totale

Şapte lucruri inedite despre aventura românilor în Dakar

1 Au parcurs peste 300 de kilometri fără să vadă niciun strop de vegetaţie. Se întâmpla în proba specială din cel mai arid deşert din lume, Atacama.

2 Au trecut printr-o variaţie de temperatură de 44 de grade Celsius în ziua în care raliul a revenit din Chile în Argentina. Au trecut Anzii la -3 grade Celsius, iar după numai câteva ore, pe proba specială, au concurat la 41 de grade Celsius.

3 Au avut senzaţia că merg cu motocicleta printr-un imens depozit de făină, pe dunele albe de la Fiambala, acolo unde nisipul fin îneca atât motorul cât şi omul din şa.

4 Au avut onoarea să-l cunoască pe Sebastián Piñera, preşedintele statului Chile, care a venit în bivouacul de la Copiapo pentru a-i saluta pe toţi concurenţii.

5 Tot la Copiapo, au avut ocazia să vadă capsula cu care au fost salvaţi din mina aflată în zonă cei 33 de mineri chilieni, care au petrecut 69 de zile în adâncurile pământului.

6 S-au trezit în medie la ora 4 dimineaţa, lungile etape de legătură fiind una dintre cele mai dure încercări la care Dakarul sud-american îi supune pe competitori.

7 Au rulat cu motocicleta la 4600 de metri altitudine, pe drumul de legătură care i-a dus din Argentina în Chile în ziua a treia a raliului.