Cadourile cele mai râvnite au multe carate
0
Podoabele din metale preţioase, cu sau fără pietre, sunt oferite în funcţie de statutul social, dar şi de personalitatea celui care primeşte darul.
În perioada Sărbătorilor, aproape o cincime din români au declarat că intenţionează să cumpere bijuterii şi ceasuri pentru a le oferi cadou celor dragi, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Mednet Marke-ting Research Center.
Mai citiţi şi:
Brandurile care-i răsfaţă pe milionari
Telefoane suflate în aur, cadou pentru pretenţiosi
„Cel mai bine se vând bijuteriile de marcă cu încărcătură maximă în design, în material şi care au valoare ca investiţie. Aici putem trece diamantele", spune Andreea Loukas, directorul general al grupului Micri Gold Bijuterii. Ea arată că în perioada Sărbătorilor de iarnă, a Paştelui, precum şi de 1 şi de 8 martie vânzările de bijuterii cresc considerabil.
„Foame de aur"
Specialiştii observă că, de câţiva ani, în România a apărut cererea pentru bijuterii de calitate, bijuterii unicat şi bijuterii de autor. În opinia lui Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România, această evoluţie este una firească, „deoarece comunismul le-a produs consumatorilor o adevărată foame de aur".
„La început, aceasta a fost potolită de cantitate, iar acum urmează calitatea şi unicitatea. Putem spune că abia acum începe dezvoltarea unei culturi de purtare a bijuteriei", mai spune Heinz.
Specialistul precizează că mentalitatea extrovertită a românilor, comparativ cu a altor naţiuni, reprezintă unul dintre motivele pentru care aceştia sunt deschişi către bijuterii. Un alt motiv, deloc de ignorat, al orientării românilor către achiziţia de bijuterii este şi criza economică.
„Criza a schimbat preferinţele multor consumatori români de produse de lux. Aceştia se orientează spre bijuterii care au atributul de investiţie, cum sunt materialele preţioase şi reputaţia brandului", declară Oliver Petcu, Managing Director la CPP Management Consultants Ltd., companie de consultanţă în industria luxului.
Vânzări mai mici din producţia de masă
Criza economică a adus schimbări mai ales în preferinţele cumpărătorilor obişnuiţi, care achiziţionează bijuterii din producţia de serie şi de masă, în general provenite din Turcia. Aceştia cumpără bijuterii mai ales în perioada cadourilor, de Sărbători, la nunţi; de obicei lanţuri şi cruciuliţe.
„Anul acesta, de Sărbători, vânzările au scăzut cu 80% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar în medie, pe tot anul, avem o scădere de 40-50% la nivelul întregii ţări. Este vorba despre bijuteriile de serie, cele comune, de masă", afirmă Mihail Păcioianu, preşedintele executiv al Federaţiei Metalelor şi Pietrelor Preţioase şi Semipreţioase din România - Diamond Gold.
Păcioianu spune că peste tot, la nivel european, s-a înregistrat o scădere masivă în ceea ce priveşte vânzările de bijuterii. La noi, de-a lungul timpului, preţurile s-au menţinut mari din cauza accizei impuse prin Codul Fiscal: 25%, în 2006-2007, 15%, în 2008 şi 10%, în 2009.
„Acciza s-a diminuat în timp, dar în acest interval a crescut preţul aurului. Dacă în ianuarie 2007 acesta era de 50 de lei pe gram, acum gramul de aur costă 85-90 de lei. Sperăm să se ridice acciza de la 1 ianuarie pentru că Uniunea Europeană impune acest lucru", mai spune Mihail Păcioianu.
Cele mai căutate piese
În contextul crizei, cumpărătorii de bijuterii de masă s-au orientat către achiziţia de obiecte uşoare. Cei care cumpărau până în prezent bijuterii de 6-10 grame au început să cumpere de 3-4 grame, iar inelele cele mai vândute sunt cele de 2-3 grame, nu de 5-8 grame, ca până acum, spune Mihail Păcioianu. Există, de asemenea, tendinţa de a cumpăra coliere şi brăţări care par masive, dar sunt goale.
„Preferat rămâne aurul galben, dar procentul de solicitare a aurului alb este în creştere cu 10%. Segmentul de lux preferă în mod tradiţional tot aurul galben, dar la diamante merge cel mai bine aurul alb", explică Păcioianu.
El spune că în Occident, cei mai avuţi preferă platina cu diamante, iar clasa mijlocie preferă aurul alb cu pietre de calitate (diamante). Tot în Occident, argintul este preferat în faţa aurului galben.
Potrivit datelor oferite de Patronatul Bijutierilor din România, la ora actuală la noi în ţară se produc circa 100-150 de kilograme de bijuterii din aur şi aproximativ 300 de kilograme de bijuterii din argint. Conform autorizaţiilor, România are în jur de 6.000 de operatori în domeniu.
Cultura podoabelor scumpe
La consumul de bijuterii, România se poate compara cu ţările din regiune, dar nu se apropie deloc de cele cu tradiţie în achiziţia de metale preţioase. Specialiştii spun că românii pot fi comparaţi cu slovacii, ungurii şi bulgarii, dar nu cu ruşii sau cu ucrainenii.
„Majoritatea ţărilor est-europene au cultura bijuteriilor. România este o ţară cu potenţial pentru acest domeniu, dar este limitată, iar ţările occidentale, cu potenţial economic, nu au cultura bijuteriilor, cumpărând mai mult ca investiţie, nu pentru a le purta zi de zi", punctează Andreea Loukas, directorul Micri Gold Bijuterii.
Luxul rămâne, încă, un lux
Specialiştii estimează că piaţa bijuteriilor de lux reprezintă în jur de 10-15% din totalul pieţei de profil din România. Boucheron, Mikimoto, Schoeffel, Chaumet, Piaget, Bvlgari, Damiani, Chopard, Dior, Faberge, Mauboussin şi Cartier sunt brandurile de bijuterii de lux prezente în România.
„Din păcate, vânzările de bijuterii ale marilor branduri de lux rămân la un nivel redus în special din cauza faptului că acestea sunt prezente în sistem multibrand, în sensul că în România sunt disponibile doar câteva dintre piesele colecţiilor care se vând la nivel internaţional", spune Oliver Petcu, Managing Director CPP Management Consultants Ltd.
Specialistul declară că preţurile sunt cu 10 până la 15% mai mari decât cele practicate în pieţele occidentale. „Odată cu criza am remarcat că din ce în ce mai mulţi români cu posibilităţi financiare mari îşi achiziţionează bijuteriile şi ceasurile de lux din străinătate, putând obţine un preţ mai bun decât la comercianţii din ţară", precizează Petcu.
Inaccesibilele pietre preţioase
Tot în categoria podoabelor de lux intră şi diamantele. Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România caracterizează piaţa diamantelor de la noi ca fiind subdezvoltată din cauza lipsei profesionalismului şi a promovării defectuoase. În opinia lui Karl Heinz, cumpărătorul de diamante „este bine informat, are un statut social ridicat şi o cultură adecvată".
Românii preferă însă în măsură prea mică să cumpere diamante. „Vânzările de bijuterii de lux ale marilor branduri internaţionale sunt mai mici în România decât în Bulgaria, Serbia sau Ucraina", spune Oliver Petcu.
Totuşi, spre deosebire de producţia de masă, care are vânzări în scădere masivă, bijuteriile de lux au un alt statut pe o piaţă în criză. „Într-o garnitură de bijuterii de lux, compusă dintr-un colier, cercei, o brăţară, care costă cu totul 50.000 de euro, aurul nu reprezintă decât 1.000 de euro. Aurul este suportul, pietrele şi manopera sunt scumpe", spune Păcioianu.
Preferinţe sofisticate
Piaţa bijuteriilor oferă variaţie şi multe posibilităţi de alegere, în contextul în care multe branduri cu renume internaţional sunt de ceva timp pe piaţa românească, iar primele branduri autohtone au apărut deja şi sunt pe cale de consacrare.
„Românii preferă să comande, în afara obiectelor aflate pe stoc, orice variantă de diamante. Aceştia aleg foarte bine pietrele, indiferent că sunt montate ca bijuterie finită sau ca piatră de sine stătătoare. Românii le cumpără fie ca bijuterie clasică, ce poate fi de actualitate oricând, fie ca investiţie", spune Andreea Loukas, directorul Micri Gold Bijuterii.
Au apărut, de asemenea, şi firme care au capacităţile necesare de creare a bijuteriilor de autor. Specialiştii spun că la ora actuală este greu de anticipat ce branduri noi urmează să intre pe piaţă, deoarece dezvoltarea pieţei este marcată de criză. În ceea ce priveşte nivelul preţurilor, la noi acestea sunt foarte diferite de cele din alte ţări, pe fondul fiscalităţii diferite, dar şi pentru că producţia şi serviciile au costuri diferite.
Recorduri sclipitoare
Datele Haxburry Ltd. România arată că cea mai scumpă bijuterie vândută a avut preţul de 3.199 de lei, în timp ce cea mai scumpă cumpărătură în magazinele companiei a inclus patru bijuterii în valoare de 7.800 de lei.
Specialiştii sunt de părere că preţul aurului şi al diamantelor, în creştere de-a lungul timpului, fac din bijuterii o investiţie sigură. Acesta este şi motivul pentru care un anume public nu renunţă la achiziţia de bijuterii, în ciuda condiţiilor nefavorabile impuse de contextul economic.
O piatră cu o strălucire aparte
„În ceea ce priveşte culoarea, cele mai apreciate sunt diamantele negre, albastre, verzi, portocalii, roşii şi roz, care sunt şi cele mai rare", afirmă Siegfried Cristofor, director la Haxburry Ltd. România. El spune că, din 1940, „preţul diamantelor se dublează la fiecare 10-12 ani, iar valoarea unui diamant creşte, în medie, cu 7% pe an".
Cu toate acestea, diamantele rămân in istorie atât ca investiţie financiară, cât şi ca investiţie sentimentală şi emoţională. Potrivit studiilor, în funcţie de tăietură, tipul de diamant preferat reflectă personalitatea celui care îl poartă.
Astfel, femeia care preferă forma rotundă este centrată pe familie şi camin, neagresivă, precaută, placută, sociabilă; femeia care preferă forma ovală este individualistă, bine organizată, îşi asumă riscuri, în timp ce cea care poartă diamante în formă de inimă este sentimentală, creativă, sensibilă, încrezătoare, visătoare şi uneori dramatică.
Potrivit aceluiaşi studiu, realizat de Saul Spero, un evaluator de diamante din New York, preferinţa pentru forma pătrată sau dreptunghiulară arată o fire disciplinată, organizată, conservatoare, eficientă, onestă şi deschisă.
Forma de pară reflectă o personalitate conformistă, politicoasă, adaptabilă, centrată pe familie şi cămin, iar forma marquise ascunde o fire extrovertită, agresivă, inovativă, încântătoare, centrată pe carieră.
"Preţul diamantelor se dublează la fiecare 10-12 ani, iar valoarea unui diamant creşte, în medie, cu 7% pe an."
Siegfried Cristofor
director Haxburry Ltd. România
De ce sunt scumpe diamantele
Potrivit datelor Haxburry Diamonds, diamantul este cea mai dură substanţă cunoscută (10 pe scara Mohs) şi a fost descoperit în jurul anului 800 î.Hr. Denumirea provine din limba greacă („adamas"), care înseamnă „cel mai dur", „de neînvins".
Experţii spun că niciun diamant nu seamănă cu altul. Unele diamante sunt extrase de pe fundul oceanelor. Diamantul a rezistat celor mai dure condiţii din evoluţia planetei de peste 3,4 miliarde de ani şi poate fi şlefuit doar cu un alt diamant.
Se încarcă comentariile...
