Greşeli frecvente în dieta diabeticului

Pentru că nu există încă un tratament care să scoată boala din ecuaţie, persoanele care suferă de diabet trebuie să aibă grijă la dieta lor toată viaţa. Esenţială pentru prevenirea complicaţiilor bolii pe termen lung, alimentaţia sănătoasă se deprinde în paşi şi oferă bolnavului o libertate controlată.

Diabetul zaharat de tip I afectează mai ales copiii şi tinerii şi apare din cauza deficitului autoimun de insulină, hormonul pancreatic ce metabolizează glucoza. Diabetul zaharat de tip II reprezintă 90-95% din cazurile de diabet şi apare la persoanele mature şi în vârstă, din cauza rezistenţei celulelor la insulină (pancreasul produce hormonul, dar acesta nu poate intra în celule pentru a metaboliza glucoza). În timp, şi în diabetul de tip II poate să apară un deficit de insulină. În ambele forme de diabet, alimentaţia este extrem de importantă, iar în unele cazuri de diabet zaharat de tip II, ea poate fi suficientă ca terapie pentru  lungi perioade de timp, de luni sau chiar de ani.

Lipsa de informaţie privind regimul

Multe persoane primesc diagnosticul de diabet zaharat de tip II cu teama că viaţa lor va deveni un chin. În realitate, regimul pe care îl presupune această boală nu diferă mult de alimentaţia sănătoasă pe care ar trebui să o respectăm cu toţii, spun specialiştii. Iar pentru ca noul stil de viaţă să fie adoptat complet, zi de zi, an de an, toată viaţa, este nevoie ca schimbările alimentare să se producă treptat. Specialiştii în diabetologie şi boli de nutriţie pun la dispoziţia pacienţilor liste cu informaţii despre alimentele recomandate şi despre cele pe care trebuie să le consume cu prudenţă. Acestea se clasifică în primul rând în funcţie de indicele glicemic, ce indică viteza cu care alimentul eliberează glucoza în sânge.

Consumul excesiv de grăsimi şi de sare

Alcătuirea unui meniu zilnic trebuie să ţină cont nu doar de conţinutul de glucide al alimentelor. Diabetul zaharat este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, alături de hipertensiune şi de hipercolesterolemie. Din acest motiv, cei afectaţi trebuie să evite grăsimile din carne, unt, brânzeturi (grăsimi saturate), precum şi alimentele sărate, pentru a proteja şi rinichii, vulnerabili în caz de complicaţii.

Gustările  nesănătoase

Ideea că o persoană cu diabet trebuie să-şi facă un obicei din a consuma gustări între mese este învechită. Ea ţine de perioada în care tratamentul cu antidiabetice orale provoca uneori scăderi exagerate ale glicemiei. Medicamentele de nouă generaţie nu mai prezintă acest inconvenient. Bineînţeles că, dacă o persoană simte nevoia să ia o gustare între mese, poate face acest lucru, pentru a-şi menţine nivelul de glucoză sub control. Sunt de preferat fructele, iaurturile slabe sau nucile.

Criteriu: Alimentele recomandate au un indice glicemic de cel mult 50.

Îndulcitorii, cu moderaţie

Mulţi pacienţi cu diabet consideră că pot consuma „la liber" aşa-numitele dulciuri dietetice, care folosesc îndulcitori. Deşi multe dintre aceste dulciuri conţin glucide în cantitate mai mică, consumul lor în exces poate creşte glicemia şi, în consecinţă, poate complica boala diabetică.

Specialistul nostru
Dr. Nicoleta Mîndrescu medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice

Un pacient diabetic cu glicemia sub control poate consuma orice tip de aliment, în anumite cantităţi, respectând câteva prescripţii: mese mici şi dese, sărace în grăsimi şi în dulciuri concentrate, dar bogate în fibre, proteine de calitate, în vitamine şi în minerale, cu un conţinut mediu de glucide complexe şi cu un aport de cel puţin 1,5 l de apă zilnic. Efectele oricărei abateri alimentare trebuie monitorizate (verificarea glicemiei cu glucometrul) şi corectate imediat (suplimentarea dozei de medicaţie sau de insulină, exerciţiu fizic).