Penicilina, depăşită de noile evoluţii ale bacteriilor

Antibioticele precum penicilina au jucat un rol cheie în tratarea infecţii în ultimii 60 de ani. Bacteriile au devenit, însă, din ce în ce mai rezistente la tratament, astfel încât viitorul ne-ar putea lăsa fără leac în faţa atacurilor lor, avertizează specialiştii.

Multe dintre antibioticele prezente pe piaţă se dovedesc ineficiente în combaterea  multor boli destul de comune, precum tuberculoza, pneumonia sau dizenteria. Companiile farmacetice trebuie să se angajeze într-o cursă de căutare a penicilinei de mâine, arată un raport realizat de Scoala Londoneză de Economie şi Ştiinţe Politice (London School of Economics and Political Science), citat de CNN.
 
România, pe lista ţărilor unde recomandarea excesivă a antibioticelor a crescut rezistenţa bacteriană

Rezultatele studiului arată că penicilina nu mai ţine pasul cu evoluţia bacteriilor din mai multe ţări europene, printre care România, Franţa şi Spania, deoarece a fost intensiv recomandată de medici şi farmacişti pentru tratarea oricăror mici infecţii. Utilizarea excesivă de antibiotice duce la creşterea rezistenţei bacteriilor la tratament.

Tuberculoza şi pneumonia, din ce în ce mai greu de tratat cu antibiotice

Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au declarat pentru CNN, că rezistenţa la antibiotice a devenit o problemă globală. Boli precum pneumonia, dizenteria şi tuberculoza au devenit din ce în ce mai greu de tratat cu penicilină sau alte antibiotice.

Potrivit specialiştilor citaţi de CNN, companiile farmaceutice nu sunt interesate de dezvoltarea unor alternative la antibioticele deja existente pe piaţă deoarece nu le aduc un profit ridicat din pricină că oficialităţile încearcă să restrângă utilizarea lor  pentru a preveni dezvoltarea rezistenţei la tratament. De afltfel, spre deosebire de medicamentele folosite pentru tratarea bolilor cronice recomandate de medic pentru o utilizare îndelungată, tratamentul cu antibiotice nu poate dura mai mult de 10-14 zile.

Potrivit reprezentanţilor OMS guvernele lumii ar trebui să investească în cercetare pentru a găsi "penicilina" viitorului.

"Dacă rămânem fără antibiotice, nu vor avea de suferit doar oamenii săraci mai predispuşi de a contacta boli bacteriene, ci şi bogaţii lumii, care vor rămâne fără tratament anti-cancer bazat în principal pe antibiotice", a declarat, pentru CNN, reprezentantul OMS, doctorul Kathleen Holloway.