Igiena excesivă nu previne bolile

Folosite în mod abuziv, dezinfectantele pot creşte virulenţa germenilor. Mai ales femeile însărcinate şi tinerele mame trebuie să acorde un plus de atenţie în ceea ce priveşte produsele de curăţenie pe care le folosesc.

Aranjarea casei astfel încât să fie uşor de curăţat, folosirea cu moderaţie a produselor dezinfectante şi mai ales curăţarea cu regularitate a suprafeţelor-cheie asigură igiena locuinţei fără grija efectelor secundare.
Astfel, specialiştii recomandă evitarea obiectelor ce reţin praful, cum sunt pernele, draperiile şi cuverturile grele, precum şi aerisirea camerelor, a aşternuturilor şi a prosoapelor. Se recomandă ştergerea cât mai des a prafului de pe mobilă şi a suprafeţelor cu care intrăm frecvent în contact.

Antibacterienele, cu dus şi întors

Folosirea în exces a produselor dezinfectante poate fi dăunătoare. Similar medicamentelor antibiotice, aceste produse conţin substanţe antibacteriene ce favorizează apariţia unor tulpini de microbi rezistenţi, cu un potenţial mai mare de a produce infecţii şi boli.
Mai mult, anumite substanţe antibacteriene au risc toxic. O astfel de substanţă este triclosanul, despre care unele studii in vitro arată că poate avea efect cancerigen. Substanţe antibacteriene se pot găsi în săpunuri şi în detergenţi de rufe, în produse de curăţat suprafeţele sau pot fi impregnate în şerveţele umede.

„Substanţele dezinfectante trebuie să nu fie toxice în concentraţiile folosite, să aibă un spectru larg de activare germicidă, să se poată îndepărta uşor prin clătire şi să nu se imprime pe suprafeţe", recomandă medicul primar medicină de familie Garofiţa Nicolae de la Clinica Garomed din Bucureşti.

Înălbitorii, risc de rinite

Produsele corozive, folosite pentru desfundarea ţevilor, pentru curăţarea vasului de toaletă ori a camerei de baie pot sta la originea problemelor respiratorii. De vină sunt clorul şi amoniacul din compoziţie, substanţe intens volatile şi caustice. Acestea au efecte iritante asupra mucoasei respiratorii, manifestate sub formă de rinite alergice (inflamarea mucoasei nazale) şi de crize de astm. Efectele sunt cu atât mai toxice atunci când persoanele care intră în contact cu ele sunt femeile însărcinate şi nou-născuţii. De asemenea, hipocloritul de sodiu poate provoca arsuri la nivelul ochilor şi al pielii. Pe lângă clor şi amoniac, substanţe iritante sunt şi monoetanolamina, compuşii cuaternari de amoniu şi ftalaţii. Toate acestea intră în compoziţia unor detergenţi sau balsamuri de rufe, a produselor de curăţare a toaletei sau a podelei şi în deodorantele cu aerosoli.

Deodorantele de cameră pot afecta fătul

Studiile arată că ftalaţii pot duce la malformaţii ale aparatului urinar în cazul feţilor de sex masculin. În plus, cercetătorii de la Universitatea din Bristol au observat că femeile însărcinate expuse la deodorante de corp sau de cameră de tip spray au un risc cu 25% mai mare de a suferi de dureri de cap şi cu 19% mai mare de depresie.

Care substanţe sunt sigure

Specialiştii britanici atrag atenţia asupra faptului că, în majoritatea caselor, baia este cea mai puţin contaminată cameră. Aceasta pentru că este dezinfectată cu mai multă atenţie decât restul încăperilor. De fapt, este nevoie să curăţăm săptămânal şi restul suprafeţelor, mai ales clanţele şi întrerupătoarele de curent electric, pe care le atingem des. Vor fi suficiente câteva şerveţele de unică folosinţă îmbibate într-o soluţie alcătuită jumătate din apă şi jumătate din oţet. Bicarbonatul de sodiu şi oţetul pot fi folosite pentru curăţarea oricărei suprafeţe, ca şi pentru absorbirea mirosurilor neplăcute.