Academia de cerşit de la Ţăndărei. Cum a reuşit o reţea din România să îi jefuiască sistematic pe englezi
0Traficanţii de cerşetori din Ţăndărei au „populat“ oraşul cu cetăţi de sute de mii de euro, ridicate din cerşetoria în Marea Britanie. Clanurile Radu, Drăguşin şi Schian şi-au ridicat în cartierul Strachina câte trei-patru palate. Castelele sunt goale, ţiganii preferând să locuiască claie peste grămadă în cocioabe fără utilităţi.
Traficul cu cerşetori către Marea Britanie a adus milioane de euro în buzunarele celor trei clanuri din Ţăndărei care au pus la cale afacerea: în intervalul 2006-2009, în oraş au apărut palate peste palate. „Când am fost numit şeful Poliţiei Ţăndărei, anul trecut, erau deja construite", a spus inspectorul Sebastian Savu.
„Asta e fala ţiganilor. Să-şi facă palate, să-i vadă lumea, dar lângă palate îşi fac nişte case micuţe, fără de niciunele, şi stau acolo unii peste alţii, fără apă şi curent", explică agentul-şef principal Ioan Ştefănescu, poliţist de-o viaţă în oraş.
Citiţi şi:
CEDO: termenii "cerşetori" şi "hoţi" atribuiţi romilor nu sunt discriminatorii
Garduri de fală
Clanul Radu şi-a pus palatele cât mai aproape unul de celălalt, pe strada Bucureşti, şoseaua principală din oraş. Două sunt terminate, iar cel de-al treilea, la fel de impozant ca şi primele două, este în construcţie. A rămas neterminat după intervenţia în forţă a poliţiei din aprilie, când finanţarea din cerşetorie le-a fost tăiată, afacerea a picat, iar „investitorii" au fost trimişi în judecată.
Cele două cetăţi pe care membrii clanului au reuşit să le termine au două etaje şi mansardă. Numai gardurile din fier forjat, înalte de doi metri, valorează câteva zeci de mii de lei. Locuinţele au cel puţin zece camere şi sunt construite pe loturi de minimum 1.000 de metri pătraţi, ca să aibă loc şi de-un foişor.
Castelele sunt vopsite în culori vii. La modă este portocaliul şi rozul. Faţadele au geamuri mari, din spatele cărora se pot observa perdelele înflorate, decorate pe ici-pe colo cu ghivece cu flori din plastic. Traficanţii nu au făcut economie la investiţia în uşi metalice blindate cu încuietori.
Revolta Schienilor
Prima casă a lui Radu Drăguşin(stânga), a doua vilă a lui Radu Drăguşin şi vila lui Radu Marian
Posesor al trei palate - dintre care două în aceeaşi curte - clanul Schienilor a ieşit ieri cu mic, cu mare, la război, în faţa porţilor, când au descoperit că li se fotografiază moşia. „Da, stăm 40 aici. Ce contează? Lăsaţi-ne în pace, că numai din vina voastră i-a luat!", au urlat Schienii, puşi pe scandal. Cinci dintre membrii familiilor lor sunt arestaţi în dosar.
Traficanţii de minori din Braşov, judecaţi la Harghita
Furioase, rudele arestaţilor au început să arunce cu pietre în echipa „Adevărul". „Punem imediat de-o luptă de stradă! Iese cu sânge!", au ameninţat ţiganii. În câteva minute, toţi membrii clanurilor se alertaseră şi ieşiseră din curţi când au auzit că le sunt pozate avuţiile. Ţiganii şi-au scos limuzinele din curţi şi au început să facă raiduri prin Ţăndărei în căutarea reporterilor, ca să-i împiedice să-şi continue documentarea. S-au retras abia când ziariştii au intrat în sediul Poliţiei, căruia i-au dat târcoale până s-au plictisit.
Casandra (şezând) a învăţat engleza la „locul de muncă“
La preţul pieţei din Ţăndărei, un astfel de palat ţigănesc valorează, cu tot cu teren, aproximativ 100.000 de euro. Situaţia a fost monitorizată de poliţişti, care au tot transmis informări la DIICOT, semnalând că persoane fără niciun venit îşi ridică palate şi umblă cu limuzine. „Niciunul dintre cei trimişi în judecată nu a avut vreodată dosar penal în lucru la noi, cu excepţia lui Traian Radu, care a fost cercetat pentru deţinere de armă albă", a afirmat comandantul Poliţiei Ţăndărei, inspector Sebastian Savu.
"Am fost cu mama! Mama întreba trecătorii «What's the time?» (n.r. - „Cât e ceasul?") şi eu veneam după aceea cu mâna întinsă."
Casandra
cerşetoare
Engleza la purtător
Oficial, Direcţia pentru Protecţia Copilului are în evidenţe 32 de minori care au fost traficaţi peste graniţă, dar numărul lor ar putea fi mult mai mare.
Casandra (10 ani) şi Ervin (13 ani) sunt doar două dintre victimele care nu se află pe lista oficială întocmită de autorităţi. Copiii, alături de alţi câţiva puradei de-o vârstă cu ei, stăteau pe marginea drumului în iarbă şi spărgeau seminţe. Deşi nu au vrut să recunoască faptul că au fost la cerşit în Marea Britanie, în joaca lor s-au dat singuri de gol. Cea care o rupea cel mai bine pe englezeşte a fost Casandra.
„Do you speak english?", îl întreabă micuţa pe un alt puradel care stătea alături de ea. Ervin începe, disperat, să-i facă semne să tacă din gură. „Nu ştim noi nimic. Mai departe de Ţăndărei nu am fost nicăieri", se jură el.
„Ba eu am fost! Am fost cu mama! Mama întreba trecătorii «What's the time?» (n.r. - „Cât e ceasul?") şi eu veneam după aceea cu mâna întinsă", povesteşte Casandra.
„Eu am fost şi în Spania la cerşit", se laudă o altă fetiţă, încurajată de isprava guralivei Casandra. Discuţia este întreruptă de o bătrânică care îi ceartă pe ţigănuşi că vorbesc prea mult şi îi împrăştie spre casele lor.
Un „jackpot" de milioane de euro
Sebastian Savu, şeful poliţiei din Ţăndărei
Transferurile de bani prin sistemele Western Union sau Money Gram demonstrează profitul uriaş încasat, de-a lungul timpului, de traficanţi: 600.000 de euro şi 100.000 de dolari. Cu toate acestea, sumele vehiculate sunt infime, în comparaţie cu cele care reies din operaţiunile bancare din conturile traficanţilor de minori.
Datele procurorilor indică faptul că traficanţii din Ţăndărei au derulat operaţiuni bancare în valoare de 425.000 de euro, 350.000 de lire sterline, 100.000 de dolari şi 4,5 milioane de lei. Unul dintre membrii grupării infracţionale care s-a ales cu profituri uriaşe în urma traficului de minori este Florian Schian, care a făcut operaţiuni bancare în valoare totală de 660.000 de lei, 190.000 de lire sterline şi 75.000 de dolari.
Raziile în ţigănie, anunţate
De cele mai multe ori traficanţii ştiau de descinderile forţelor de ordine în ţigănie, aşa cum reiese şi din interceptările telefonice.
„Domn: Sunt ăia în ţigănie, acolo, caută.
Titi Aghiotantul: Unde?
Domn: Sunt la ARITON, sunt la ăia lui BONDACU. Vezi şi tu, fă curăţenie acolo, în grădină la tine.
Titi: Hai că fac.
Domn: Anunţă-l şi pe Roger. (Radu Drăguşin)"
Cazier şi procură „pe naşpa"
Racolarea copiilor se realiza din mediul comunităţilor rrome sărace, membrii grupării infracţionale ocupându-se de cazarea şi transportul acestora, procurarea documentelor de călătorie, a banilor şi a procurilor notariale pentru trecerea frontierei, în cazul în care erau neînsoţiţi de părinţi. De procurarea acestor acte se ocupa cu precădere Gheorghe Ion Drăguşin, zis şi „Franţ".
Domn: Bre, unchiule, auzi, auzi, uite îţi spun şi eu... Nu vreau, nu sunt măgar din acela. Este vorba despre o procură, eu cred că iei un notar, ca să îţi facă o procură pe naşpa, să treci cu ea, înţelegi?
Franţ: Trebuie şi cazier, nu numai procură, trebuie şi cazier, însoţitorul care o duce, trebuie şi cazier, moşule.
Domn: Mă, unchiule, cu 100, 200 rezolvi chestia asta.
Odată racolaţi, minorii erau transportaţi în ţări din Europa Occidentală, cu precădere în Italia, Spania sau Belgia, o parte dintre ei rămânând acolo, ceilalţi fiind preluaţi de cetăţeni ai Uniunii Europene, care îi duceau în Marea Britanie, înscrişi ca însoţitori în paşapoartele lor personale.
Poliţistul la nevoie se cunoaşte
Ervin (primul din dreapta) a povestit cum opera în străinătate Fotografii: Mihai Ciobanu
Membrii grupării infracţionale aveau relaţii strânse cu mulţi reprezentanţi ai legii, cu care se întâlneau sau discutau la telefon aproape zilnic. Una dintre convorbirile interceptate între Radu Constantin (Titi) şi un poliţist din Ţăndărei este exemplificatoare.
Titi: Alo!
Domn: Ia zi, domn' director!
Titi: Păi, am vrut să vorbesc! Unde erai?
Domn: Eram în alt birou, pe la Judiciar, pe acolo, că am, dracu', o furăciune de păsări iar şi aveam telefonu' la mine în birou şi acuma...
Titi: Aha! Ia, zi! Ai rezolvat ceva din ce-ai promis?
Domn: Omule, sunt aproape gata cu ele
Titi: A! E tot la tine, nu?
Domn: Da, la mine! Dar luni dimineaţă, la prima oră, mă duc şi-o predau eu! Am lucrat la referat... Am lucrat aicea... Am lucrat la referatu' ăla... M-am întrerupt, am avut, dracu', şi alte probleme cu... accident pe cai... Ieri, alte... minor dispărut...
Operaţiunea „Harta"
Una dintre metodele de succes folosite de minorii puşi pe furat din buzunarele englezilor era „operaţiunea harta". Astfel, minorii distrăgeau atenţia victimelor cu o hartă cerând indicaţii şi profitau de neatenţia victimelor. Unul dintre ţigani, David Tudorache, a fost condamnat pentru furt şi delicte asemănătoare, pentru că, în dreptul unui Starbucks de pe George Street din Richmond, comitatul Surrey, a folosit o hartă pentru a distrage atenţia victimei şi i-a furat telefonul de pe masă. Alt ţigan, Gulit Păun, a încercat aceeaşi metodă şi a avut soarta lui Tudorache David.
„A fost depistat şi arestat pentru conspiraţie şi furt, fapta constând în aceea că, în zona Fleet Street, împreună cu alţi doi bărbaţi, au intrat într-o cafenea şi, apropiindu-se de clienţi cu o hartă de metrou în mână, pentru a le distrage atenţia, încercau să le fure bunurile", se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT, ce se află acum pe masa judecătorilor din Harghita, care au decis luni menţinerea în arest pentru 17 dintrei cei 26 de traficanţi de minori.
"Este vorba despre o procură, eu cred că iei un notar, ca să îţi facă o procură pe naşpa, să treci cu ea, înţelegi?"
interlocutor
Se încarcă comentariile...
