Numită medical hiperhidroză, transpiraţia excesivă este cauzată de o secreţie abundentă şi anormală a glandelor sudoripare. Ea poate apărea în contextul temperaturilor atmosferice ridicate, când în încăpere este foarte cald sau din pricina purtării unor haine prea groase.

„Transpiraţia nocturnă excesivă poate apărea uneori din cauza temperaturilor crescute, alteori ea este constituţională, fără să semnaleze o afecţiune anume. Însă în alte situaţii, hipersudoraţia poate însoţi anumite boli", afirmă Garofiţa Nicolae, medic primar medicină de familie la Clinica Garomed din Bucureşti.

Administrarea unor medicamente poate da hiperhidroză în cazul unor persoane. Printre acestea se numără pastilele vasodilatatoare, cele care scad glicemia şi antidepresivele. De asemenea, hiperhidroza este frecventă la femeile aflate la menopauză, din cauza bufeurilor. Şi persoanele care consumă seara o cantitate mare de alcool pot avea transpiraţii pe timpul nopţii.

TBC-ul sau cancerul, posibile cauze

Medicul Garofiţa Nicolae spune că printre bolile care pot avea ca simptom transpiraţia excesivă nocturnă se numără anemia, hipertiroidia, tuberculoza şi diferite tipuri de cancer.

De obicei, în TBC, hiperhidroza este însoţită şi de alte simptome, precum tuse persistentă, febră, oboseală accentuată şi lipsa poftei de mâncare. Mai rar, sudoarea abundentă poate semnala leucemie sau limfomul Hodgkin (tip de cancer care se dezvoltă în ţesutul limfatic).

Şi în aceste situaţii, hipersudoraţia este asociată altor manifestări, precum scădere în greutate, astenie şi oboseală intensă, sângerări ale gingiei şi mărirea nodulilor limfatici la nivelul axilelor, gâtului sau în zona inghinală.

De asemenea, transpiraţia abundentă pe timp de noapte mai poate apărea în caz de endocardită (infecţie a valvelor inimii), de accident vascular cerebral, infarct miocardic, comă hipoglicemică (la diabetici), bronşită, osteomielită (inflamaţie a osului şi a măduvei), abcese sau în caz de alte infecţii, cum este HIV.

Simptom al carenţei de calciu

Transpiraţia excesivă din timpul nopţii, localizată mai ales în zona capului, poate semnala lipsa de calciu la sugari şi la copiii de până la patru ani.

De asemenea, această carenţă se poate asocia şi cu o lipsă de magneziu. În această situaţie, medicul poate recomanda un tratament cu calciu (zece zile lunar, timp de trei luni) şi cu vitamina D, care ajută la fixarea acestuia. Dacă hiperhidroza se menţine şi după acest tratament, este nevoie de analize suplimentare.

Analize necesare

Pentru depistarea cauzei hiperhidrozei, medicul recomandă efectuarea unor analize de sânge şi unor investigaţii specifice. Testele sanguine trebuie să includă hemoleucograma completă, dozări ale hormonilor tiroidieni (care pot semnala prezenţa hipertiroidismului), ale glicemiei (pot arăta existenţa diabetului) şi ale acidului uric seric.

Poate fi nevoie şi de efectuarea unei radiografii pulmonare, pentru excluderea tuberculozei.