SRL - spital cu raspundere limitata

Legea spitalelor - ajunsa in incubatie la Parlament, cuprinde si cateva articole referitoare la raspunderea spitalelor. Cu alte cuvinte, precizeaza cine plateste despagubiri pacientului care iese din

Legea spitalelor - ajunsa in incubatie la Parlament, cuprinde si cateva articole referitoare la raspunderea spitalelor. Cu alte cuvinte, precizeaza cine plateste despagubiri pacientului care iese din spital mai bolnav decat a intrat. Partea rea vine indata: banii vor fi platiti de catre spital sau de catre medic, daca e vorba de "culpa medicala". Nu e clar, din ceea ce a razbatut pana acum in presa, ce greseli poate face spitalul? Doar nu opereaza zidurile si nu dau diagnostice camerele de garda. Pana la urma, totul se reduce la "culpa" unui medic caruia, daca i se retine amenda din leafa oficiala, poate plati despagubirea in sute de ani. Doar daca nu se ia in calcul lipsa de dotare sau lipsa unor medicamente. In acest caz, trebuie sa plateasca spitalul, iar acesta se poate indrepta cu o actiune judecatoreasca impotriva celor ce nu i-au dat banii necesari. La randul sau, ca sa-si recupereze paguba, Casa de Asigurari va da in judecata Guvernul, care blocheaza banii in Trezorerie. Lasand la o parte aceste scenarii fanteziste, sa revenim in lumea reala. Care va sa zica, proiectul de lege precizeaza ca spitalul poarta o raspundere in ce priveste soarta bolnavului, dar raspunderea e foarte limitata. Admitand ca, intr-adevar, un medic a gresit, nu poarta si spitalul raspunderea pentru ca l-a angajat? Daca ar raspunde solidar si directorul care a girat concursul de admitere, vanzarea postului sau introducerea pe usa din spate a tot felul de cercetatori si preparatori n-ar mai fi atat de tentante! Problema greselilor nu-i preocupa doar pe romani. In SUA, la nivelul anului 2000 au solicitat despagubiri 58.000 de victime ale culpelor medicale. Acolo, de regula institutia este cea care plateste, urmand sa-si regleze apoi conturile cu doctorul. Cele mai multe spitale nu si-au pus insa problema pedepsirii medicilor (oricum asigurati), ci a depistarii cauzelor, evident pentru corectarea sistemului. Pe primul loc intre motivele culpelor medicale, americanii au plasat oboseala. Are rost sa vorbim de chestia asta cand unui medic de garda i se cere sa actioneze fara greseala 29 de ore non-stop? Se spune: lasa, ca mai atipeste el vreo trei-patru ore pe noapte, intre doua urgente. O alta cauza de accidente este insa confuzia de la trezirea brusca din somn. Legislatia muncii impune soferilor profesionisti sa se odihneasca dupa nu anumit numar de ore de parcurs. Normele de organizare a spitalelor, in vigoare din 1978, exclud posibilitatea ca un medic sa primeasca o zi libera, dupa o noapte de garda. E posibil ca multi sa nici nu doreasca sa intre in normalitate, ca sa nu piarda bani la leafa. Spitalul, pe de alta parte, nu are de unde finanta mai multe posturi. Abia cand se va stabili cine si cu cat plateste greseala medicala se vor putea compara costurile in vieti omenesti.