Noi tratamente în cazul hepatitei C

De la începutul anului, Autoritatea americană pentru Reglementarea Alimentelor şi Medicamentelor (FDA) a aprobat două noi medicamente pentru eradicarea virusului hepatitic C. Unul dintre ele va fi disponibil şi în România.

Bolnavii cu hepatită virală C vor avea, începând de anul acesta, un nou tratament care completează schema terapeutică actuală, ce constă în combinaţia interferon şi ribavirină. Este vorba despre boceprevir, un medicament care acţionează direct asupra virusului, mai ales la bolnavii cu recădere.

Tripla terapie, mai eficientă

Până în prezent, bolnavii în cazul cărora infecţia virală a revenit într-un interval de şase luni de la încheierea tratamentului clasic nu aveau altă soluţie decât să reia administrarea interferonului şi ribavirinei. Iar atunci când se foloseşte a doua oară, această terapie are şanse foarte mici de succes în eradicarea virusului. În primele faze de testare, tripla terapie (interferon, ribavirină şi boceprevir) s-a dovedit eficientă în eliminarea definitivă a virusului hepatitic C din organism în 60-70% din cazuri. În timp ce interferonul si ribavirina sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, boceprevirul va fi oferit gratuit bolnavilor din România de compania producătoare.

Nu pot fi luate independent

Un alt medicament care nu a fost însă aprobat de autoritatea europeană pentru reglementarea medicamentelor (European Medicines Agency – EMEA) este telaprevirul, care va fi inclus tot în tripla terapie, alături de interferon şi de ribavirină. Eficienţa acestui tip de tratament este de 75%, potrivit studiilor. Ambele tratamente sunt destinate persoanelor infectate cu virusul hepatitic C genotip 1, cel mai frecvent la noi. Niciunul dintre cele două noi tratamente nu poate fi administrat independent, fiindcă virusul se poate adapta şi poate deveni rezistent la medicamente.
Alte aproximativ 150 de molecule sunt în cercetare în prezent în diverse laboratoare din lume. Estimările specialiştilor arată că o mare parte dintre acestea vor trece de fazele de testare şi vor fi puse pe piaţă în următorii 15 ani.

Scopul – eradicarea virusului

În cazul hepatitei B, niciunul dintre cele cinci tratamente disponibile (nici măcar cele de ultimă generaţie) nu reuşesc decât să încetinească multiplicarea virusului şi, deci să întârzie evoluţia bolii. În schimb, tratamentele moderne pentru hepatita C reuşesc în multe cazuri să elimine complet virusul din organism. Potrivit statisticilor Asociaţiei Europene a Bolnavilor de Hepatită (European Liver Patients Association – ELPA), în 20-40% din cazuri, sistemul imunitar al persoanelor infectate distruge definitiv virusul într-un interval de şase luni de la contractare. Însă, în 20-80% din cazuri, virusul hepatitic C rămâne în corp, iar infecţia se cronicizează. Succesul tratamentului clasic, cu interferon şi cu ribavirină, depinde de genotipul virusului. Astfel, bolnavii cu virus hepatitic C genotip 1 se vindecă în proporţie de 50%, cei cu genotip 2 sau 3, în proporţie de 80%, iar cei cu genotip 4, de 50-70%. Genotipul 1 era, deci, cel mai dificil de eliminat din corp.

Acces limitat la medicaţie

În România, din cele două milioane de persoane cu hepatită B şi C, doar aproximativ 5.500 beneficiază de tratament, restul aflându-se pe liste de aşteptare. De fapt, potrivit statisticilor ELPA, timpul de aşteptare pentru terapie în România este cel mai îndelungat din Europa. Mai exact, tratamentul este întârziat chiar şi trei ani la noi, în timp ce în restul Europei, bolnavii primesc medicamentele în cel mult un an de la diagnosticare.

Specialistul nostru
Prof. dr. Mihai Voiculescu
preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului

Noul tratament cu boceprevir urmează a fi administrat bolnavilor de hepatită C din România printr-un protocol internaţional în perioada imediat următoare. Medicamentul a sosit în ţară, avem doar nevoie ca, la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să se accepte tratamentul complementar boceprevirului (interferon şi ribavirină). România a primit de la compania dozele necesare tratamentului a 200 de pacienţi dintr-un total de 1.000 în întreaga lume. Motivele sunt că în ţara noastră se găseşte cea mai agresivă formă de hepatita C (genotipul 1B) şi că pacienţii români s-au dovedit a fi cei mai complianţi la tratament. Pentru acest tratament sunt alese cazurile care nu mai pot aştepta, cu hepatită cronică sau cu ciroză.