Medicina personalizată oferă şanse mari la viaţă bolnavilor de cancer. Ce şanse are ea în România

Pe baza unor teste de sânge se pot administra cele mai eficiente tratamente pentru fiecare persoană în parte, într-o varietate de boli FOTO: Shutterstock

Românii ar putea avea acces la tratamentele cele mai eficiente pentru ei, care le-ar salva viaţa, dacă s-ar investi bani în depistarea particularităţilor genetice ale fiecărui pacient în parte.

„Oamenii nu sunt statistici, deci nu trebuie trataţi ca atare. Pacienţii nu sunt la fel, bolile de care suferă nu sunt la fel. Medicina tradiţională ne tratează pe toţi la fel, iar asta înseamnă adesea şanse mai mici de reuşită în lupta contra bolilor grave. Prin comparaţie, medicina personalizată îşi propune să ofere terapii ţintite, adaptate anumitor grupuri de pacienţi ce manifestă aceiaşi factori de risc moşteniţi sau dobândiţi“, explică Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România, cu ocazia lansării programului „Alege medicina personalizată“, iniţiat de Platforma Europeană de Dezvoltare.

Tratament, în funcţie de particularităţile genetice

Medicina personalizată este medicina viitorului, cred specialiştii. Pentru că, în timp ce în prezent, toţi pacienţii cu o anumită boală sunt trataţi la fel, în viitor, fiecare bolnav va primi un alt tratament în funcţie de particularităţile genetice, pentru ca rezultatele să fie cele mai bune. De fapt, nu este vorba despre o medicină a viitorului, ci a prezentului, ea deja de aplică mai ales în oncologie chiar şi în România.

„Există şi în România deja câteva încercări de a introduce medicina personalizată. De exemplu, în cancerul de sân se poate determina gena HER2, ca să facem tratamentul cu Herceptin“, spune Vasile Cepoi, consilier guvernamental şi fost ministru al Sănătăţii.

Ce beneficii aduce medicina personalizată

Medicul Marius Geantă, redactor-şef al revistei medicale „Hipocrate“, a identificat şapte beneficii pe care le aduce medicina personalizată:

1. Mutarea polului de interes în medicină de la reacţie la prevenţie.

Cel mai relevant exemplu este cel al Angelinei Jolie care, datorită testelor genetice, a putut constata că are un risc crescut de cancer de sân sau de ovare, prezentând mutaţii la nivelul genelor BRCA1 şi BRCA2 şi a putut lua măsuri de prevenţie. În aceste cazuri, măsurile de prevenţie sunt fie mamografiile periodice repetate, fie chirurgia preventivă (mastectomia şi ovarectomia), fie chemoprevenţia (administrarea unui tratament preventiv).

2. Selectarea terapiei optime şi reducerea prescrierii medicamentului de tipul încercare-eroare.

Este vorba despre cât de ineficiente sunt medicamentele atunci când sunt prescrise prima dată. Potrivit unui raport din luna mai 2001, proporţia pacienţilor la care medicamentele antidepresive au fost ineficiente atunci când au fost prescrise prima oară este de 38%. În cazul tratamentelor pentru astm, proporţia este de 40%, în cazul antidiabeticelor – de 43%, în cazul medicamentelor antiartrită – de 50%, în cazul tratamentelor pentru Alzheimer – de 70%, iar în cazul cancerului, într-o proporţie covârşitoare de 75%.

3. Medicamentele devin mai sigure prin evitarea reacţiilor adverse.

Este cazul warfarinei, care se foloseşte pentru evitarea riscului de tromboză. În practică, medicul nu ştie exact ce doză de medicament să-i administreze unui pacient şi încearcă să o mărească sau să o micşoreze, în funcţie de reacţiile adverse. Mai nou, există un test genetic, un test de sânge foarte simplu care arată care sunt pacienţii la care warfarina funcţionează optim.

4. Creşte aderenţa la tratament a pacientului.

Aici putem vorbi despre predispoziţia genetică de a avea un nivel crescut al colesterolului. Se poate identifica foarte simplu printr-un test de sânge, un test genetic. O dată identificată această predispoziţie, se poate personaliza stilul de viaţă al pacientului respectiv în ideea de a preveni apariţia infarctului miocardic.

Un studiu arată că pacienţii care au primit un diagnostic genetic au o aderenţă de 86% la tratament după doi ani, mult mai mare comparativ cu aderenţa de numai 38% înainte de efectuarea testului. Cu alte cuvinte, efectuarea acestor teste şi descoperirea profilului genetic aduce o încredere sporită a pacientului în terapia administrată.

5. Creşte calitatea vieţii.

Aici, un exemplu bun este identificarea tendinţei de a respinge un transplant de inimă. Clasic, pentru a evalua în ce măsură inima primită de un pacient este respinsă sau nu după operaţia de transplant, se făceau biopsii endomiocardice o dată pe săptămână, se introducea un tub printr-o venă la gât şi se ajungea în inimă – un proces extrem de traumatizant.

În 2008, FDA a aprobat un test de sânge prin care se măsoară expresia a 11 gene implicate în riscul de respingere a organului transplantat. Este vorba, deci, despre un simplu test de sânge.

6. Unele medicamente au şansa la o nouă viaţă.

Un exemplu clasic este gefitinibul, un medicament pentru cancerul pulmonar. Acesta a primit aprobare printr-o procedură accelerată demonstrând rezultate bune iniţial, după care, rezultatele studiului aşa cum a fost gândit nu au mai susţinut folosirea medicamentului la pacienţii respectivi.

Numai că pe analizele de farmacogenetică s-au identificat beneficii la 10% din pacienţi şi nu la oricare pacienţi – este vorba despre acei bolnavi care au o mutaţie numită EGFR. Practic, de unde era trecut pe linie moartă, acum este aprobat pentru linia întâi de tratament la pacienţii cu cancer pulmonar care au mutaţia EGFR.

7. Medicina personalizată aduce şi beneficii economice.

Peste 600 de milioane de euro s-ar economisi anual în Uniunea Europeană dacă medicamentele panitumumab şi cetuximab s-ar administra numai pacienţilor cu cancer colorectal metastatic care nu prezintă o mutaţie a genei KRAS. Aceştia sunt singurii pacienţi la care cele două medicamente funcţionează.

Medicii sunt reticenţi...

În România şi nu numai au fost identificate mai multe probleme în ceea ce priveşte implementarea medicinei personalizate.

„Probabil că veţi fi surprinşi să auziţi că, de fapt, problema cea mai complicată este mentalitatea medicilor. Nu foarte mulţi oncologi sunt informaţi şi dispuşi să informeze pacientul că, pentru a avea o rată de succes mai mare a tratamentului, ar trebui să i se facă nişte teste de biologie moleculară care să identifice mutaţiile genetice care ar putea să personalizeze tratamentul. Deci trebuie început cu pregătirea medicilor, dar, dacă vrem ca acest concept să aibă succes, trebuie să-i pregătim şi pe medicii care au deja experienţă şi să încercăm să le schimbăm mentalitatea“, subliniază Vasile Cepoi.

... dar medicii care nu sunt reticenţi se confruntă cu problema banilor

În mod normal, identificarea mutaţiei HER2 în cazurile de cancer de sân şi administrarea medicamentului cel mai eficient Herceptin se decontează în România. Prin urmare, există această posibilitate de aplicare a medicinei personalizate. Medicul o ştie, spune dr. Florin Băcanu, medic oncolog, vicepreşedintele Societăţii Române de Oncologie.

„M-am confruntat chiar eu cu o situaţie de acest tip. Am făcut testul de imunohistochimie, am văzut că pacienta cu cancer de sân are HER2 pozitiv şi ştiam că va trebui să o tratez, pe lângă chimioterapie, cu anticorp monoclonal Herceptin. Şi aici apare inhibiţia. Casa nu dă bani. I-am spus pacientei că poate fi tratată personalizat şi am trimis-o la Casa de Asigurări de Sănătate pentru aprobare. Nu a primit nimic şi atunci i-am zis să solicite răspuns scris. Şi primeşte răspunsul: trei pagini cu drepturile pacientului şi concluzia «Medicul curant este singurul răspunzător de tratamentul dumneavoastră». Adică eu ştiu ce trebuie făcut, o informez, nu mi se dau bani să o tratez şi tot eu sunt vinovat. După acest eveniment, ea a reclamat spitalul unde lucrez, cinci zile am fost inspectaţi. Şi dacă nu îi spuneam pacientei de Herceptin era malpraxis. În concluzie, nu am putut să-i dăm tratament personalizat şi spitalul s-a ales cu o reclamaţie“, mărturiseşte medicul Florin Băcanu.

Petiţie pentru medicina personalizată

În România, lista medicamentelor compensate şi gratuite nu a mai fost actualizată de cinci ani, aşa că medicamentele noi aşteaptă de foarte mult timp să ajungă la pacienţii români. „Ministerul Sănătăţii ne-a promis că la 1 iulie va fi finalizată noua listă“, spune Cezar Irimia.

Pentru ca pe lista medicamentelor compensate şi gratuite să intre şi tratamentele personalizate, Platforma Europeană de Dezvoltare a lansat programul „Alege medicina personalizată!“ prin care se aduce la cunoştinţa autorităţilor necesitatea adoptării şi în România a cât mai multor tratamente de acest tip.

În cadrul programului a fost lansat site-ul www.alegemedicinapersonalizata.ro şi a fost creată o petiţie online pe care ar trebui să o semneze aproximativ un milion de români.