Magdalena Ciobanu, doctor pneumolog: „Ţigările mentolate sunt mai rele decât cele simple“

Oamenii se amăgesc că nu-şi fac rău atât de mult dacă fumează ţigări mentolate. Magda Ciobanu explică de ce e greşită această idee.

Şefa programului naţional antifumat spune că pachetele cu ţigări cu imagini îngrozitoare i-au determinat pe mulţi dintre români să se lase de fumat. Pe timp de criză economică, adaugă ea, este mai ieftin să urmezi un tratament antifumat decât ­să-ţi cumperi în fiecare zi ţigări.

Mai citeşte şi:

Fumătoarele comit un abuz asupra copilului

Preţul pentru un tratament cu pastile antifumat costă între 160 şi 320 de lei, în timp ce ţigările pe o lună pot ajunge şi la 600 de lei. Medicul atrage atenţia că numărul cancerelor bronşice din cauza fumatului a crescut îngrijorător, mai ales la femeile sub 40 de ani.

„Adevărul": Mulţi oameni spun că nu pot să se lase de fumat. De ce este atât de dificil să renunţăm la ţigări?

Magdalena Ciobanu: Verbul corect este „nu vreau". Oamenii care sunt sinceri cu ei înşişi şi spun, „de fapt, eu nu vreau să mă las de fumat" au şansele cele mai mari să se lase de fumat la un moment dat. În România, cel puţin de zece ani de când eu mă ocup de programele antifumat, nu mai poţi să spui că nu poţi să te laşi de fumat. Nu vrei să te laşi de fumat!

Nu înseamnă că există un impediment de natură fizică, pentru că cel de natură psihică se rezolvă atunci când vrei să faci un anumit lucru. Toată viaţa noastră este plină de momente în care îţi pui voinţa la încercare. De fapt, ce înseamnă voinţă? Înseamnă să-ţi doreşti un anumit lucru şi să-ţi doreşti să-l îndeplineşti. În clipa în care spui „nu pot să renunţ la fumat" înseamnă că există un obstacol fizic. Şi, într-adevăr, pentru unii oameni renunţarea este mai grea din cauza depedenţei de nicotină. Sunt oameni care întâmpină acest obstacol de ordin fizic. Sevrajul de nicotină este atât de puternic încât efectiv nu-i fac faţă.

În cât timp fumatul devine boală?

Păi, este o boală din cauza dependenţei de nicotină. Organizaţia Mondială a Sănătăţii are zece criterii pentru fumat, iar dacă omul îndeplineşte trei dintre aceste criterii, atunci este bolnav. De exemplu, unul dintre criteriile pe care trebuie să le îndeplineşti ca să fii considerat bolnav este nevoia compulsivă de ţigări: trebuie neapărat să faci lucrul ăla, pentru că altfel nu te linişteşti. Am auzit recent că un om care nu a primit o ţigară i-a dat în cap celui care nu a vrut să-i dea. Se ajunge şi la situaţii de genul ăsta, pentru că nicotina este ca un drog.

Femeile şi bărbaţii fumează la fel de mult. Cum îi afectează consumul de tutun pe bărbaţi şi pe femei? Există vreo diferenţă?

Studiile din ultimii cinci-şase ani arată că femeile sunt mai predispuse la cancer pulmonar decât bărbaţii. În România este în permanentă creştere numărul îmbolnăvirilor de acest fel, pentru că la noi a fost acea schimbare din anii ‘90. Pe vremea lui Ceauşescu era o lipsă de ţigări, iar apoi au apărut ţigări peste tot. Femeile sunt mai afectate, iar numărul cancerelor bronşice a crescut alarmant în rândul femeilor până în 40 de ani. Iar femeile se lasă mult mai greu de fumat.

Ţigările light sau cele mentolate sunt preferatele femeilor. Sunt mai puţin nocive?

Oamenii se amăgesc cu ideea că nu-şi fac rău atât de mult. Ţigările mentolate sunt mai dăunătoare, pentru că mentolul creează o senzaţie de răcoare, de uşurare, este uşor anestezic. Mai ales persoanele care fumează ţigări obişnuite şi care trec pe mentolate sunt expuse unui risc mai mare.

În clipa în care omul fumează, organismul reacţionează, iar la nivelul aparatului respirator începe să secrete o cantitate mai mare de mucus ca să culeagă substanţele iritante şi bronhiile încep să se strângă un pic, ca să limiteze din influxul de substanţe toxice. Mentolul maschează nişte simptome care l-ar fi pus pe gânduri pe cel care fuma ţigări normale.

Mulţi dintre cei care nu renunţă la fumat spun că se îngraşă dacă ar face acest lucru.

Cei care folosesc această scuză n-au niciun chef să se lase de fumat. Există o grămadă de metode ca să-ţi ţii greutatea sub control. Dacă te îngraşi ­două-trei kilograme atunci când te laşi de fumat, nu e la fel de grav ca fumatul în sine. Într-adevăr, dacă fumezi, îţi introduci nicotină în sânge şi aceasta inhibă centrul foamei, inhibă secreţia de insulină.

Şi atunci, dacă omul fumează, nu-i mai este foame. În clipa în care se lasă de fumat, revin gustul şi mirosul, iar omul mănâncă mai mult. Intervine şi partea psihologică: ducerea instinctivă a mâinii la gură, care avea loc atunci când fuma, iar acum pacientul duce mâna la gură pentru a mânca diverse produse, de la alune până la chipsuri. Creşterea în greutate cu trei-patru kilograme este normală după ce te laşi de fumat, e semn că organismul îşi revine.

Curriculum Vitae

- Magdalena Ciobanu s-a născut la 7 martie 1970, în Bucureşti.
- A terminat Facultatea de Medicină de la Universitatea „Carol Davila" din Bucureşti.
- Este coodonatoarea centrului de consiliere pentru renunţarea la fumat din cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta" din Capitală şi expert al Ministerului Sănătăţii în controlul tutunului pentru Comisia Europeană.
- A scris mai multe articole pentru medici despre tutun şi a participat la mai multe proiecte internaţionale pentru renunţarea la fumat.

Mai puţini fumători în decembrie şi în februarie

La sfârşit şi la început de an, oamenii îşi promit că se vor schimba în bine. Mulţi îşi propun să renunţe la ţigări, astfel că decembrie şi februarie sunt lunile în care se înregistrează cele mai multe solicitări pentru tratamentul antifumat.

În 2008, pachetele de ţigări au fost îmbrăcate în nişte pictograme înspăimântoare. Care a fost efectul lor?

Impactul acestora a fost mai mare decât mă aşteptam. A demonstrat o schimbare a atitudinii oamenilor faţă de ţigări. Sigur, nu există o singură metodă care aplicată să-i determine pe toţi oamenii să se lase de fumat. Pictogramele nu se adresează oamenilor care vor să moară cu ţigara în mână. Pictogramele reprezintă o modalitate de informare atât a fumatorilor, cât şi a nefumătorilor.

Care este sezonul în care cei mai mulţi oameni se lasă de fumat?

Mulţi încep din decembrie, când vin să se pregătească şi se lasă de sărbători. Mai este un val în februarie-martie. Tratamentul medicamentos este gratuit pentru cei care se adresează la cabinetele de consiliere din programul Ministerului Sănătăţii. Altfel, variază între 160 de lei cel mai ieftin şi 320 de lei cel mai scump. În momentul de faţă te costă mai mult fumatul decât tratamentul antifumat.

Sunt multe femei gravide care fumează.

Femeia gravidă care fumează este o dovadă foarte bună a faptului că fumatul reprezintă o dependenţă de drog. Iar fătul este direct afectat. În mod cert, copiii mamelor care fumează în timpul sarcinii şi mai ales după au şanse mai mari să fie ei înşişi fumători.

„N-au plecat toţi medicii"

Cum aţi ajuns să practicaţi medicina?

Mi-a plăcut întotdeauna să stau de vorbă cu oamenii şi să-i ajut. Pentru că în 1988 nu exista Facultate de Psihologie în România, am dat la Medicină, fiindcă era singura facultate prin care îl puteai ajuta pe om la modul concret. Şi puteai să vezi rezultatele muncii tale. Pe de altă parte, am şi în familie medici: bunicul meu a fost chirurg, am şi unchi care sunt medici. Am văzut clar ce înseamnă această profesie, cu problemele şi satisfacţiile ei. Dacă ar fi existat atunci facultatea de psihologie, categoric aş fi mers acolo.

De ce sistemul de sănătate arată aşa? De curând s-a mai întâmplat o tragedie.

Părerea mea este că omul sfinţeşte locul. Orice spital primeşte o sumă de bani. Dar atât timp cât există spitale unde banii se duc numai pe salarii, înseamnă că e o problemă. Nu e normal să nu ai medicamente sau personal, iar tu, ca şi conducere, să ai salarii de 120 de milioane. Eu nu cred că toţi oamenii buni au plecat. Mai sunt medici buni în România, dar trebuie să le dai posibilitatea să pună în valoare ceea ce au învăţat.

Dacă aţi fi ministru al Sănătăţii, care ar fi primele trei măsuri pe care le-aţi lua?

Sunt atât de multe lucruri care trebuie făcute încât ­nu-mi dau seama care ar trebui să fie luate într-o primă fază.
Aţi avut oferte să plecaţi în străinătate?
Da. Specialitatea mea, pneumologia, este căutată şi deja am nişte ani de experienţă în spate. Am avut multe oferte din Franţa. Am o grămadă de colegi care au plecat în spitalele din Franţa.

De ce n-aţi plecat?

Din acelaşi motiv pentru care m-am şi întors. Nu simt că e locul meu acolo. Aici sunt multe probleme. Iar dacă se va lua şi măsura asta cu interzicerea practicii şi la Stat, şi la privat, va fi groaznic. E adevărat că în străinătate aş avea mai mulţi bani, dar acolo tot străin te simţi.