«Cum îmi pot schimba medicul de familie?»

0
Publicat:
Ultima actualizare:
«Cum îmi pot schimba medicul de familie?»
«Cum îmi pot schimba medicul de familie?»

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

Am 45 de ani şi, de câteva luni, încerc să schimb medicul de familie. La acest medic sunt de peste 11 ani, însă m-am mutat în altă parte a oraşului şi îmi este greu să ajung la el. Am fost diagnosticată cu o boală cardiovasculară şi vizitele la medic au devenit tot mai frecvente. Credeţi că pot întâmpina greutăţi în acest sens?  Care este procedura de schimbare a medicului de familie? Andreea Cara, Vadu lui Traian

Călin Ciubotaru
medic de familie

Schimbarea medicului de familie este un drept al dumneavoastră. Însă pentru a vă înscrie pe listele altui medic de familie, trebuie să respectaţi câţiva paşi. În primă instanţă, aveţi nevoie de acordul scris al noului medic de familie. Cu această hârtie vă prezentaţi la vechiul medic de familie pentru a vă scoate din evidenţă. Ulterior, fişa dvs. medicală va fi transmisă noului medic. Acest lucru se poate face fie prin intermediul dvs., fie prin poştă. La noul medic trebuie să vă prezentaţi cu dovada de asigurat, care poate fi adeverinţa de salariat, talonul de pensie etc. Puteţi fi luată în evidenţă şi pe baza fişei medicale. Până în momentul în care înscrierea dvs. este validată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor trece una-două luni. În plus, timp de şase luni nu veţi avea dreptul să schimbaţi din nou medicul de familie.

«Simt nevoia să mă reapuc de fumat»

În urmă cu un an, am urmat programul „Stop Fumat". Într-adevăr, timp de patru luni nu am mai fumat, însă în ultima vreme simt nevoia tot mai acut să fumez. Îmi este teamă de faptul că, dacă fumez o ţigară, mă voi apuca din nou de fumat. Iar acest lucru mă îngrijorează, deoarece am fost diagnosticată cu bronşită cronică, iar medicul mi-a spus că boala se poate agrava de la fumat. Sunt disperată, deoarece am încercat tot ce mi-a stat în putinţă să mă ţin departe de ţigări, dar îmi este din ce în ce mai greu. Ce mă sfătuiţi să fac? Ileana Păun, Slobozia

Magda Ciobanu
medic specialist pneumolog Institutul de Pneumologie „Marius Nasta"

Într-adevăr, riscul de a vă reapuca de fumat este foarte mare. Chiar aş îndrăzni să spun că este garantat. Soluţia însă constă în identificarea cauzei. Gândiţi-vă că senzaţia pe care o simţiţi nu are nicio legătură cu nevoia fizică de nicotină, deoarece de aceasta aţi scăpat încă din timpul tratamentului. Prin urmare, în acest moment, cauza trebuie căutată în interiorul dumneavoastră. Identificaţi lucrul care vă face să tânjiţi după o ţigară. Poate aveţi nevoie de o consolare ori să vă ocupaţi timpul. Doar psihologul vă poate ajuta în această fază. În cazul în care nu aţi discutat cu un psiholog în timpul tratamentului pentru renunţarea la fumat, vă recomand să accesaţi siteul www.stopfumat.eu pentru a intra în contact cu un psiholog cu pregătire în terapia tabagismului. De asemenea, puteţi apela numerele Tel Verde Stopfumat, 0800.878.673 sau 021.335.69.20, pentru o consiliere telefonică. Vă recomand să nu folosiţi niciun substitut gestual al ţigării, pentru că vă veţi reîntoarce la tutun şi este păcat de reuşita pe care aţi avut-o.

«Stările de greaţă şi durerile de cap sunt semne de esofagită?»

Am 23 de ani şi, în urmă cu patru luni, mi s-a pus diagnosticul de esofagită. Timp de trei luni, am urmat un tratament cu pastile antiacide. De circa o lună însă, după fiecare masă, am stări de greaţă asociate, uneori, cu dureri de cap şi cu ameţeli, iar alteori cu crampe abdominale. Mi se întâmplă destul de frecvent ca după masă să şi sughiţ. Ce se întâmplă cu mine? Este posibil ca esofagita să fi recidivat? Alina Vasile, Drobeta-Turnu Severin

Prof. dr. Mircea Diculescu
director al Centrului de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni

Înainte de toate, este bine de ştiut că, în cazul unei esofagite, pastilele antiacide au eficacitate slabă. În schimb, medicamentele antisecretorii sunt cele mai indicate pentru acest gen de probleme. Pe piaţa românească însă, există 74 de produse numai în clasa de inhibitoare de pompă de protoni şi, evident, nu sunt toate la fel. În plus, esofagita nu dă crampe abdominale şi nicidecum dureri de cap şi ameţeli. Prin urmare, este evident că suferiţi de o altă afecţiune. În aceste condiţii, vă recomand să mergeţi urgent la medicul de familie, deoarece este singurul în măsură ca, pe baza simptomelor, să vă trimită la un specialist. La prima vedere este clar faptul că nu suferiţi de o simplă indigestie.

«Mi s-a slăbit muşchiul vezical. Ce pot face?»

Am 49 de ani şi, în urmă cu câţiva ani, am fost diagnosticată cu prolaps vezical şi cu ruptură de perineu. Am auzit de la cunoştinţe că, în prezent, există metode moderne de ridicare a vezicii urinare. Cum funcţionează aceste metode? Ioana, Cluj

Tratamentul chirurgical modern pentru ruptura veche de perineu cu incontinenţă urinară de efort constă în montarea unor bandelete suburetrale. Aceste bandelete sunt plasate pe cale vaginală şi realizează un suport al uretrei proximale şi mijlocii. Este o metodă care se foloseşte şi în spitalele noastre, costul bandeletelor fiind suportat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

«Ce plante ajută în caz de bronşită?»

Mama mea în vârstă de 60 de ani a fost diagnosticată cu bronşită cronică în urmă cu mai bine de zece ani. De atunci viaţa ei s-a schimbat complet, deoarece este dependentă de medicamente. În general, reuşeşte să ţină foarte bine boala sub control, deoarece respectă ca la carte medicaţia prescrisă de medic. Însă, în anotimpul rece, se confruntă cu o exacerbare a simptomelor, în ciuda faptului că se fereşte de frig şi se vaccinează împotriva virusului gripal. Am auzit că unele plante sunt de ajutor în menţinerea sub control a simptomelor. Ce plante au astfel de calităţi? Anca, Bârlad

Ruxandra Constantina
medic de familie competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut

Bronşita cronică se manifestă prin dureri în piept, febră, prin respiraţie dificilă şi prin tuse productivă persistentă. În timpul iernii, bronşita poate fi pusă pe seama sistemului imunitar slăbit. Pe lângă odihnă şi cât mai multe lichide, de ajutor pot fi şi remediile pentru întărirea imunităţii. Iar cele mai bune sunt echinacea, propolisul (extract, tinctură) şi uleiul de chimen negru. Pentru tuse, cele mai bune remedii sunt cele care au acţiune bronhodilatatoare, antiinflamatoare şi descongestionantă. O plantă folosită frecvent ce reuneşte aceste proprietăţi este pătlagina. Însă la fel de folositoare sunt şi lemnul-dulce, cimbrul, nalba-mare, busuiocul şi podbalul. Aceste plante se folosesc sub formă de infuzie, care se prepară dintr-o linguriţă de plantă şi din 250 ml de apă fierbinte. Ceaiul se îndulceşte cu miere. Este bine ca înainte să apelaţi la astfel de remedii să mergeţi la o consultaţie la un fitoterapeut. El vă va prescrie individualizat reţeta de care aveţi nevoie.


Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite