Cum marchează viaţa o eroare de diagnostic

L. A. se tratează de psoriazis sub îndrumarea medicului Anca Zbranca

O boală prea uşor de confundat, una prea puţin întâlnită sau doar graba de a da un verdict sunt împrejurări în care se petrec adesea erori medicale. Cu noroc, astfel de probleme se pot îndrepta în anumite condiţii. Totuşi, îşi pun amprenta asupra evoluţiei bolii de bază şi asupra psihicului persoanei afectate.

Să afli că suferi de o boală nu este niciodată un lucru uşor. Dar şi mai dificil este să fii pus în situaţia unui diagnostic greşit, să urmezi tratamente şi să constaţi că simptomele nu se atenuează. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Ilie Beudeanu, în vârstă de 42 de ani, care, în urmă cu trei ani, a observat dintr-odată că i se opreşte respiraţia atunci când face efort. Iniţial nu a dat importanţă acestui lucru, ci doar a evitat activitatea fizică intensă. Însă, după doi ani, povestea s-a repetat. Atunci a decis că este timpul să consulte un medic şi a fost diagnosticat cu insuficienţă cardiacă. „Am ajuns să mă întreb de ce mi se opreşte respiraţia la efort şi am mers la medic. Am făcut un set complet de analize, însă toate se încadrau în limite normale. Totuşi, medicul mi-a prescris un tratament pentru insuficienţă cardiacă", mărturiseşte Ilie Beudeanu.

Ilie Beudeanu face periodic tratamente cu  inhalatoare

Te tratezi şi totuşi boala nu cedează

În ciuda tratamentului, Ilie Beu­deanu se confrunta cu aceleaşi simptome, iar după câteva luni starea lui a început să se agraveze şi să aibă senzaţia că se îneacă în somn. De aceea, el a decis să consulte un alt medic, care i-a recomandat să facă şi o spirometrie. Abia atunci s-a descoperit că el suferea de fapt de astm bronşic. „O eroare de diagnostic se poate face nu neapărat din cauza lipsei de competenţă a medicului, ci şi din cauza tabloului clinic şi datelor disponibile la momentul evaluării.

Se poate întâmpla ca simptomele să sugereze simultan mai multe boli sau să nu fie prezente la momentul evaluării suficiente criterii necesare pentru definirea fermă a unui diagnostic. Atunci se impun investigaţii mai complexe şi consulturi interdisciplinare", spune medicul primar alergolog Camelia Berghea (foto) de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Bucureşti.

Când medicaţia complică lucrurile

O consecinţă inevitabilă a unei erori de diagnostic este că tratamentul nu este­ cel corespunzător. Şi în afară de faptul că acesta nu are efectul scontat, poate provoca şi reacţii secundare. „Evident, un diagnostic şi un tratament greşit agravează starea bolnavului sau poate duce la apariţia unor patologii asociate cu medicaţia respectivă", explică medicul primar dermatolog Anca Zbranca de la Clinica Roderma din Iaşi. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui L. A. în vârstă de 58 de ani, căruia iniţial i s-a spus că suferă de o micoză la nivelul unghiilor, tălpilor şi al mâinilor, deşi suferea de psoriazis. Problema este că el a urmat un tratament agresiv pentru afecţiunea respectivă, care i-a afectat funcţia hepatică. „Zilnic, timp de două luni, am luat nişte pastile pentru a trata o ciupercă a pielii. Am urmat tratamentul până­ când a început să-mi fie foarte rău şi am fost internat în spital pentru că am făcut hepatită. În spital, s-a constatat faptul că eu sufeream de fapt de psoriazis. Atunci medicul mi-a spus că dacă aş fi făcut de la început două analize, nu ar fi trebuit să iau medicamentele care au provocat hepatita", povesteşte L. A.

C. P. este uşurată pentru că a aflat clar cu ce afecţiune trebuie să lupte

Reevaluare, după eşecul terapiei

Într-o situaţie similară a fost pusă şi C. P., care suferă de o afecţiune rar întâlnită în România, ce se încadrează în sfera onco-hematologie: limfom cutanat cu celule T (MF CTCL - Cutaneous T Cell Lymphoma sau Micosys Fungoides). Afecţiunea este severă şi poate fi fatală dacă nu este depistată şi tratată corect, iar la noi nu există medici specializaţi pentru această boală. Diagnosticul iniţial în cazul lui C. P., a fost parapsoriazis în plăci mari, pentru care a urmat un tratament cu Oxoralen şi terapie PUVA (cu raze UVA), care nu a funcţionat. „Para­psoriazisul este o fază incipientă a MF CTCL, iar tratamentul era pentru asta, însă la mine boala era deja instalată şi medicii nu şi-au dat seama. De aceea, ei au încercat să mărească doza de raze PUVA, iar rezultatul a fost că am făcut intoxicaţie. Abia după aceea s-a făcut o reevaluare şi mi s-a stabilit diagnosticul corect",  spune C. P., în vârstă de 34 de ani.

Lupta cu boala, o nebuloasă

Vestea că o persoană suferă de altceva decât credea iniţial poate avea un impact diferit, în funcţie de gravitatea afecţiunii şi de obstacolele pe care a fost nevoit să le depăşească. Astfel, Ilie Beudeanu a acceptat situaţia fără să fie foarte afectat. În schimb, L. A. a încercat sentimente de indignare şi de frustrare, deoarece a fost nevoit să se interneze în spital şi să dea bani în plus pe medicamente şi pe analize din cauza unei erori ce ar fi putut fi uşor evitată de un medic competent. Pentru C. P., stabilirea unui diagnostic clar a fost o uşurare. „Faptul că am descoperit adevărata afecţiune de care sufeream a venit într-un fel ca o uşurare, mai mult decât ca o lovitură. Îmi era mai uşor să ştiu cu ce mă lupt decât să încerc diferite tratamente fără să ştiu pentru ce", mai spune C. P.

Poate apărea neîncrederea în medic

Persoanele puse în situaţia unui diagnostic greşit pot deveni mai vulnerabile în faţa bolii, deoarece pot întâmpina greutăţi să se remobilizeze după ce şi-au canalizat energia într-o anumită direcţie, despre care au aflat ulterior că nu era cea bună. În plus, există şi riscul ca acestea să-şi piardă încrederea în competenţa medicilor. „În cazul unui diagnostic greşit, în afară de dezamăgire, apare dificultatea de a te remobiliza, apar suspiciuni din cauza pierderii încrederii, deoarece o persoană se poate gândi că dacă s-a greşit o dată, de ce nu s-ar greşi şi a doua oară. Descurajarea, depresia, sentimentul de neputinţă şi de pierdere a controlului sunt des întâlnite în astfel de situaţii", spune psihoterapeutul Lena Rusti (foto) de la Clinica Mentarex Consult din Bucureşti.

Context

Persistenţa unor simptome, apariţia altora noi sau lipsa de răspuns la tratament impun un nou consult medical.