Ce erori dă sistemul imunitar

În lipsa sistemului imunitar, am fi nevoiţi să trăim sub un clopot de sticlă, ca să ne ferim de organismele microscopice care ne-nconjoară. În cazul unora dintre noi însă, tocmai mecanismele programate să ne apere ajung să ne joace feste, întorcându-se, cu sau fără vina noastră, împotriva propriului organism.

De ce răcim mai des în sezonul rece dacă guturaiul este provocat de virus, şi nu de frigul propriu-zis? Oamenii de ştiinţă au descoperit că, la temperaturi scăzute, virusurile se îmbracă într-o capsulă formată din grăsimi, care le protejează şi care le face mai uşor de răspândit de la o persoană la alta.

Această protecţie grasă se topeşte în arborele respirator, la temperaturi mai înalte. În sezonul rece, capsula rezistă mai mult în aer şi astfel virusurile se transmit de la o persoană la alta mai uşor, solicitând mai mult sistemul imunitar. Dar, de fapt, apărarea organismului este provocată tot timpul anului!

Miliarde de celule care circulă zilnic prin vasele de sânge şi prin ţesuturi au capacitatea de a depista şi de a anihila intruşii. Uneori însă, se întâmplă ca ele să devină hiperactive şi astfel apar alergiile, alteori sunt insuficiente sau incomplet echipate şi astfel apar imunodeficienţele. Iar în alte situaţii, întregul sistem imunitar devine confuz şi ia drept corp străin propriile ţesuturi sănătoase, declanşând boli autoimune.

Din ce cauze apar alergiile

Manifestările alergice apar atunci când organismul nostru reacţionează anormal în faţa unor substanţe nepatogene din mediu sau din alimentaţie. Hipersensibilitatea la substanţe precum polenul (primăvara) sau răşinile de pe frunze ori de pe scoarţa copacilor (toamna) se traduce prin strănut, lăcrimare, curgerea nasului, înroşirea lui şi prin mâncărim ale ochilor şi nasului.

De vină sunt anticorpii de tipul imunoglobulinelor E care se formează în organism şi care duc la eliberarea de histamină din celule specializate, o substanţă care acţionează asupra pereţilor vaselor de sânge şi asupra terminaţiilor nervoase din ţesuturi.

Alergiile pot apărea şi în casă, mediu propice pentru dezvoltarea acarienilor. Aceste mici creaturi să hrănesc cu resturi de piele şi se cuibăresc în aşternuturi, provcând alergii persoanelor sensibile.

Manifestările alergice apar cel mai des primăvara şi toamna

Tot sistemul imunitar este responsabil de alergiile alimentare, cu simptome ce pot varia de la urticarie (pete roşii pe piele, ce provoacă mâncărime), până la tulburări de tranzit intestinal şi chiar şoc anafilactic (sufocare prin umflarea mucoasei laringelui). Cel mai frecvent, aceste alergii sunt provocate de lapte, de fructele de mare, ouă, nuci şi de grâu.

Diferite persoane pot reacţiona diferit la înţepăturile de insecte, după cum există insecte care produc un venin periculos pentru toată lumea, tot din cauza acestui răspuns imun intens. Tot imunoglobulinele de tip E se pun în gardă şi în caz de transfuzii cu sânge incompatibil sau în caz de nepotrivire de Rh între mamă şi făt.

Un alt tip de alergie îl reprezintă reacţia de respingere a grefei de organ, în caz de transplant. De data aceasta, alergia este provocată de un alt tip de celule imunitare, limfocitele T.

Îşi poate ataca propriile celulele

Sistemul imunitar atacă nu doar agresori externi. El „mătură" celulele îmbătrânite care mor pe cale naturală în organism sau pe cele care se îmbolnăvesc. Din păcate, el devine uneori confuz şi îşi îndreaptă armele împotriva celulelor sănătoase, proprii organismului.

Aşa apare, de exemplu, diabetul zaharat de tip 1, în care sunt distruse celulele beta-pancreatice, producătoare de insulină. Alte boli autoimune sunt poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă, în care celule de la nivelul cartilajelor articulare devin atacului imunitar. Lupusul eritematos diseminat, tiroidita Hashimoto şi scleroza multiplă apar în acelaşi fel. Bolile autoimune se declanşează mai ales la femei, la vârste tinere.

Când microbii inofensivi produc boli

Imunitatea organismului poate fi slăbită din naştere sau în urma unor boli sau obiceiuri nocive. Fenomenul se numeşte imunodeficienţă şi se caracterizează prin apariţia unor infecţii cu germeni care, în mod normal, nu au puterea să ne-mbolnăvească. Mai mult, aceste infecţii apar în mod repetat, în zone atipice şi nu răspund la tratamentele uzuale. Imunodeficienţele moştenite apar de la vârste mici şi uneori pot fi bine tolerate, dar alteori impun ajutor terapeutic, recomandat de medicul imunolog. De asemenea, tratamentele cu citostatice şi bolile slăbesc imunitatea.

Celulele-gardian au roluri precise

După cum le spune şi numele, macrofagele sunt celule mari, care „ înghit" intruşii. Ele transmit apoi semnale limfocitelor, celule cu funcţii mai rafinate. Limfocitele B acţionează prin producerea de anticorpi, care se leagă de microbi, pentru ca acest „cuplu" să fie ulterior distrus. Limfocitele T au trei subtipuri: cele helper ajută la activarea altor limfocite şi la iniţierea răspunsului imun. Cele citotoxice distrug ele însele microorganismele străine, iar cele supresoare stopează răspunsul imun. Alte celule implicate în apărare sunt leucocitele. O parte dintre ele conţin histamină, responsabilă de manifestările alergice.

«Ţine minte» care-i sunt inamicii

Sistemul imunitar este dotat cu memorie. Dacă la primul contact cu germenul are nevoie de cinci zile pentru a produce anticorpi, la al doilea, sunt suficiente cel mult două zile pentru a se pune în gardă. Toate celulele implicate în imunitate sunt produse în măduva osoasă. În perioadele în care nu sunt solicitate, limfocitele sunt depozitate în organele limfoide: amigdale, ganglioni limfatici şi apendice intestinal (acesta ne apără doar în primii ani de viaţă).

Vaccinarea, imunizare artificială

Vaccinarea este recomandată copiilor şi vârstnicilor. Ea se bazează pe injectarea de germeni omorâţi sau atenuaţi, din care se păstrează doar fragmentul antigenic, cel recunoscut ca străin de sistemul imunitar. Atunci când ne infectăm cu un microb pe cale naturală dobândim o imunitate mai puternică şi mai de durată decât atunci când ne vaccinăm, motiv pentru care schemele de vaccinare includ anumite rapeluri (repetări ale vaccinării).

ŞTIAŢI CĂ...
... în sarcină, celulele imunitare materne din uter învaţă de la făt să îl accepte?

Timusul este un organ mic, important în copilărie, în care se maturizează o parte dintre celulel imunitare.

Citeşte aici 6 factori care ne slăbesc «scutul» natural

Laptele matern, imunizare naturală

Colostrul, laptele produs de mamă în primele ore de după ce a născut, conţine anticorpi şi cantităţi importante de grăsimi sănătoase şi de bacterii probiotice. Acestea pun baza imunităţii copilului şi ajută la dezvoltarea propriului sistem de apărare.

Sfaturi pentru alergici:

- Nu lăsa animalele de casă să folosească aceleaşi piese de mobilier ca şi tine şi păstrează curat spaţiul în care trăiesc! În cazul animalelor care pot fi spălate, se recomandă să faci acest lucru săptămânal.

- Fereşte-te de decoraţiuni care atrag praful, precum covoarele, draperiile şi cuverturile grele, pernele. Alege pilotele hipoalergenice şi spală aşternuturile în apă fierbinte.

- Scapă de mucegai şi de umezeală.

- Evită alimentele despre care ştii că-ţi fac rău, dar şi pe cele bogate în coloranţi sau în arome.

- Nu folosi produse cosmetice sau de curăţenie cu mirosuri prea puternice.

Strugurii şi usturoiul ne feresc de boli

Fructele şi legumele proaspete sunt surse de antioxidanţi şi de flavonoide, aliaţi împotriva răcelilor de toamnă. Antioxidanţii reduc nivelul radicalilor liberi formaţi în organism, prevenind astfel degradarea celulelor şi suprasolicitarea sistemului imunitar. Iar flavonoidele protejează membranele celulare de acţiunea poluanţilor. În acest sezon, strugurii sunt o sursă importantă de astfel de substanţe. Iar usturoiul conţine compuşi cu sulf, precum alicina, care stimulează producerea de celule implicate în apărare.

PRO şi CONTRA stimulării imunităţii

Curele de stimulare a imunităţii se fac de cel mult două ori pe an, la recomandarea medicului. În caz contrar, există riscul declanşării unor boli autoimune. Din acelaşi motiv, persoanele care suferă de boli autoimune trebuie să evite tratamentele de stimulare a imunităţii, chiar şi pe cele naturiste.

CONTRAINDICAT
Excesul de igienă şi înfofolirea copiilor le slăbeşte sistemul imunitar.

SFATUL SPECIALISTULUI

Pentru creşterea imunităţii organismului este bine să se efectueze o cură profilactică la debutul sezonului rece, cu reluarea acesteia la apariţia primelor semne de boală. Echinacea este una din plantele des utilizate în acest scop, cura făcându-se de de obicei timp de 30 zile, cu comprimate cu pulbere de 300 mg de 3 ori pe zi. Copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 13 ani le pot lua în concentraţii de 400 mg/zi sau comprimate cu ulei de echinacea, 1-2 capsule pe zi. De asemenea, se poate utiliza propolisul, cel mai puternic antibiotic natural, sub formă de capsule, de tinctură sau încorporat în sirop: 30-40 picături de 2-3 ori pe zi, timp de 15 zile.

Alte plante care stimulează imunitatea şi aduc un aport suplimentar de vitamina C sunt măceşul (sub formă de ceaiuri sau de sirop presat la rece), cătina şi arnica. În general însă, dozele şi durata administrării se vor stabili de către medic, în funcţie de vârstă şi de reactivitatea organismului, pentru că există şi contraindicaţii: alergiile la acest substanţe, bolile autoimune, vârsta mai mică de 2 ani, graviditatea. Dr. Ruxandra Constantina, medic de familie, competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut

Rinita alergică persistentă, chiar dacă poate să fie uneori bine tolerată de către pacient, poate fi însoţită de complicaţii. În literatura de specialitate, rinita alergică netratată este considerată un factor de risc pentru dezvoltarea astmului bronşic şi există o asociere frecventă între rinita alergică şi alte afecţiuni locale cum ar fi sinuzitele şi otitele.

În ceea ce priveşte evoluţia pe termen lung, există posibilitatea ca în anumite perioade ale vieţii simptomele alergice să scadă în intensitate. Tratamentele corecte, simptomatice şi, acolo unde există indicaţie, vaccinurile de desensibilizare care se adresează direct alergenului vinovat pot ameliora mult starea persoanelor alergice. Dr. Camelia Berghea, medic primar alergologie-imunologie clinică, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia"