Alăptarea, o necesitate a copiilor tratată neglijent

Majoritatea gravidelor îşi pun în bagajul pentru maternitate câte un biberon şi o cutie de lapte praf şi ajung să renunţe la alăptare chiar din primele ore de după naştere. Numai 12,6% din bebeluşii din România sunt hrăniţi exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.).

Alăptarea aduce multiple beneficii copiilor, care îşi pun amprenta până târziu în viaţa de adult. Tocmai din acest motiv, organizaţiile internaţionale atrag atenţia asupra importanţei alăptării imediat după naştere sau, cel târziu, la o oră după eveniment. „Acest interval este crucial pentru succesul alăptării, fiindcă sânul trebuie stimulat pentru a produce colostrumul, secreţia pe care orice femeie o are după naştere, o substanţă valoroasă pentru bebeluş, numită din acest motiv şi aur lichid", explică Raluca Petre, consilier în alăptare la „Asociaţia pentru naştere naturală şi alăptare" (ANNA).

În schimb, dacă mama nu alăptează cât mai repede şi dacă bebeluşul nu este pus la sân cât mai des, se ajunge în situaţia în care sânul nu mai secretă, din lipsă de simulare. Aşa se explică de ce, multe proaspete mămici ajung să se externeze din maternitate fără să mai alăpteze. Un studiu din 2004, realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului (I.O.M.C.) a relevat că numai 12% din nou-născuţi au fost puşi la sân în prima oră după naştere.

Totuşi, potrivit aceluiaşi studiu, din numărul total al copiilor care au fost alăptaţi, 65% au fost alăptaţi în prima zi după naştere, restul fiind alăptaţi la mai mult timp după naştere. În 2004, numai 14,4% din copiii cu vârste între 0 şi 5 luni au fost alăptaţi exclusiv la sân, arată studiul I.O.M.C., 13,3% din aceştia fiind din mediul urban, iar 15,5% din mediul rural. Până în 2010, numărul mamelor care alăptează a scăzut treptat, iar procentul bebeluşilor alăptaţi exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni a ajuns de numai 12,6%.

La ţară, bebeluşii sunt hrăniţi cu lapte de vacă

Cel mai recent studiu cu privire la Nutriţia mamei şi copilului, realizat de organizaţia nonguvernamentală World Vision România în două judeţe ale ţării (Dolj şi Vâlcea), cu focus pe zona rurală, a evidenţiat că „mamele care nu alăptează au venit din maternitate cu laptele de formulă deja introdus în alimentaţie, deşi au stat cu copiii în aceeaşi încăpere".

Potrivit datelor aceleiaşi cercetări, mamele renunţă la alăptare foarte repede după naştere. Mai exact, aproximativ 40% din bebeluşi din satele judeţelor Dolj şi Vâlcea au fost hrăniţi exclusiv la sân până la vârsta de 3 luni şi, respectiv, doar 33% până la vârsta de 6 luni.
Potrivit studiului, după înţărcare, în 30% din cazuri, înlocuirea laptelui matern s-a făcut cu lapte de vacă, accesibil mamelor din mediul rural.

Specialiştii atrag însă atenţia că laptele matern nu poate fi înlocuit cu laptele altei specii, fiindcă acesta nu răspunde nevoilor nutriţionale ale copiilor. Motivul cel mai des invocat de mamele care au decis să renunţe la alăptare este secreţia insuficientă de lapte, 73% din mame fiind în această situaţie, potrivit studiului World Vision România. Pe locul doi este refuzul bebeluşului de a suge ( 13% din cazuri) şi pe ultimul loc, îmbolnăvirea mamei (6,7% din cazuri). Primele două motive sunt însă demontate de consilierii în alăptare, care susţin că orice mamă cu o stare bună de sănătate produce o cantitate suficientă de lapte pentru bebeluşul ei.

Un aliment complet, adaptat perfect

În legătură cu compoziţia laptelui matern şi cu procesul alăptării, circulă o mulţime de informaţii false. Adevărul este însă că acest lapte are o compoziţie complexă, adaptată perfect la necesităţile nou-născuţilor şi care nu poate fi înlocuită cu nimic altceva. „Compoziţia laptelui matern este întotdeauna de calitate şi, mai mult decât atât, este variabilă în funcţie de nevoile copilului", explică consilierul în alăptare Raluca Petre. Astfel, în cazul prematurilor, laptele mamei este mai bogat în proteine, noaptea laptele este mai consistent şi, deci, mai săţios, pentru ca bebeluşul să se trezească mai rar, iar când este cald, laptele este mai diluat, pentru a potoli setea sugarului.

Nici problema cantităţii mici de lapte nu se justifică, fiindcă laptele matern este asimilat în totalitate de organismul copilului, nefiind nevoie de cantităţi mari pentru a-i asigura necesarul pentru dezvoltare. „Sunt suficienţi 20-25 ml de lapte pentru ca un nou-născut să fie sătul, iar când nevoile lui cresc, şi sânul va secreta mai mult lapte", explică Raluca Petre. Însă laptele matern nu este doar alimentul ideal pentru nou-născuţi, ci are şi efect de „vaccin", oferindu-le anticorpii necesari pentru protecţia împotriva infecţiilor.

Prin alăptare pot fi prevenite unele afecţiuni, cum ar fi diareea şi infecţiile frecvente la copil precum otita medie, dar şi obezitatea şi rahitismul. Raportul calciu-fosfor din laptele matern ajută la prevenirea tetaniei, dar şi a morţii subite la nou-născut. Dacă sunt alăptaţi timp de 6 luni, bebeluşii sunt protejaţi de anemie şi de rahitism, aportul necesar de calciu, de fier şi de vitamina D din laptele matern fiind cel ideal dezvoltării armonioase a copilului. De asemenea, copiii hrăniţi la sân sunt mai isteţi, pentru că laptele matern favorizează dezvoltarea creierului.

Benefică şi pentru mamă

Studiile arată că femeile care alăptează au un risc mai mic de cancer de sân comparativ cu restul mamelor. În plus, prin alăptare revin mai repede la forma şi la greutatea de dinainte de naştere. Un beneficiu imediat al acestor femei este şi acela că suptul bebeluşului ajută la micşorarea uterului, datorită eliberării de oxitocină, hormon implicat atât în stimularea secreţiei de lapte, cât şi în contractarea uterului, care este astfel stimulat să revină mai rapid la dimensiunea de dinainte de naştere. Nu în ultimul rând, mamele care alăptează ajung să aibă o relaţie specială cu bebeluşul, riscul de depresie post-partum fiind mai mic în cazul acestor femei.

"Compoziţia laptelui matern este întotdeauna de calitate.''
Raluca Petre consilier în alăptare

73 la sută din mame renunţă la alăptare din cauza secreţiei insuficiente de lapte.

Hrănirea la sân trebuie să se facă la cerere

Alăptarea ar trebui să se facă la cerere, iar copilul ar trebui să fie pus la sân de câte ori dă semne că are nevoie de hrană. Dar, în multe maternităţi din România, alăptarea la cerere este considerată un moft, de aceea, copiii sunt hrăniţi la ore fixe, pentru a uşura activitatea personalului medical. „Hrănirea la cerere înseamnă punerea la sân a bebeluşului de câte ori doreşte, ziua, noaptea, fără un orar prestabilit şi fără o durată stabilită a suptului, cu avantajul că, în aceste situaţii, copilul primeşte hrana cu frecvenţa şi în cantitatea de care are nevoie", mai spune consilierul în alăptare Raluca Petre.

În general, în primele 2-7 zile, bebeluşii sug la 1-3 ore. După ce s-a stabilit lactaţia, ei sug de 8-12 ori. Dar fiecare bebeluş este diferit, de aceea ar trebui să se ţină cont de nevoile lui individuale. Un alt motiv pentru care în maternitate nu este încurajată alăptarea, mai ales alăptarea la cerere constă în lipsa unor spaţii rezervate mamei şi copilului. 

„Spitalele Prietene ale Copilului" fac diferenţa

Reprezentanţa UNICEF România în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului au în derulare programul „Spital Prieten al Copilului", din care fac parte, deocamdată, 26 de maternităţi din România. Aceste maternităţi îndeplinesc mai multe condiţii, printre care ţinerea copilului în aceeaşi rezervă cu mama, imediat după naştere, informarea şi susţinerea din partea personalului medical în vederea alăptării. Mai mult, o moaşă sau o asistentă medicală va ajuta proaspăta mamă să alăpteze în prima jumătate de oră după naştere. O listă completă a maternităţilor care au implementat programul „Spitalul Prieten al Copilului" este disponibilă la adresa www.spital-prieten.ro.

Cum au fost hrăniţi bebeluşii în ultimii 20 de ani

Primul studiu realizat în România în ceea ce priveşte alimentaţia copiilor sub 2 ani a fost realizat în urmă cu 20 de ani. Din cercetare a reieşit că majoritatea sugarilor erau alăptaţi până la vârsta de 12 luni, însă li se introduceau şi alimente complementare înaintea vârstei de 6 luni.

Legendă

În anul 1991, aproape 50% din copiii alăptaţi primeau lapte de vacă înaintea vârstei de 6 luni, dar şi alte alimente complementare .
Între 1997 şi 2003, s-a desfăşurat un program de supraveghere nutriţională a bebeluşilor, în urma căruia s-a constatat o scădere a numărului de copii alăptaţi şi introducerea alimentelor solide nelactate în perioada 3-5 luni. În anul 2001, a fost demarat Programul Naţional de Sănătate, centrat pe îmbunătăţirea nutriţiei copiilor. La trei ani de la implementare, s-a constatat o creştere a numărului de copii alăptaţi, însă diversificarea alimentaţiei continuă să se facă înainte de 6 luni.