Magneziul ne scapă de stres şi depresie

Cu siguranţă ai auzit de faptul că magneziul combate stresul, depresia şi stările de nervozitate. Una din explicaţii este faptul că în perioadele de stres, organismul consumă mai mult magneziu, vitamina C, vitamina E, proteine şi carbohidrati.

Am păţit-o personal, ca să zic aşa. Ce-am făcut? Am recurs la magneziu. Pentru că era pentru prima dată când foloseam magneziu, am decis să fac o cură de 30 de zile. MAGNEROT, tablete. MAGNEROT este o combinaţie unică, perfectă de magneziu şi acid orotic. Când corpul şi mintea se simt sub presiunea stresului, ai nevoie, clar, de o infuzie de substanţe nutritive care să îţi ofere energia şi forţa necesară cerută de situaţia respectivă.

Magneziul este al patrulea în clasamentul celor mai importante minerale din organismul uman, pe lângă calciu, potasiu şi fier, fiind indispensabil în procesul de metabolizare a glucidelor, lipidelor şi proteinelor.

Statisticile arată că în ultima sută de ani, aportul de magneziu s-a diminuat la bărbaţi cu 200 mg pe zi, iar la femei cu 100 mg pe zi, în condiţiile în care necesarul zilnic organismului uman este de 400 – 500 mg. Stresul, diureticele, medicamentele care controlează astmul, unele antibiotice, anumite medicamente cu acţiune cardiovasculară, alcoolul, cofeina, dieta hipocalorică, schimbarea condiţiilor fiziologice, sarcina şi alăptarea sunt factori care pot epuiza rezervele de magneziu. Printre cele mai grave efecte pe care le poate avea deficitul de magneziu, nedetectat la timp, se numără bolile de inimă, această carenţă fiind unul dintre principalii factori declanşatori ai infarctului miocardic şi ai necrozelor miocardice, este de părere dr. Monica Măgheruşan, medic primar cardiolog la „Institutul Inimii” din Cluj-Napoca. Magneziul este esenţial pentru funcţia cardiacă, ajutând miocardul în optimizarea funcţiei de pompă. Din păcate, carenţa trebuie să atingă un nivel înalt pentru ca simptomele să permită detectarea ei. Cea mai importantă măsură care poate fi luată este prevenirea acestei situaţii, prin administrarea unui supliment medicamentos, care să asigure cantitatea necesară de magneziu.

Dr. Monica Măgheruşan, medic primar cardiolog la „Institutul Inimii” din Cluj-Napoca, mai spune că foloseşte de aproximativ 15 ani orotatul de magneziu ca adjuvant la majoritatea pacienţilor săi şi mărturiseşte că pe lângă evoluţia clinică adeseori spectaculară, pacienţii au o aderenţă extraordinară la acesta.

„Numeroase dovezi epidemiologice şi clinice au subliniat relaţia dintre deficitul de magneziu şi afecţiuni cardio-vasculare precum: hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică cu toate formele ei, dislipidemia (recent a fost dovedit efectul statin-like al magneziului), tromboza, aritmiile, ateroscleroza. Să nu uităm pacienţii care efectuează tratament diuretic, dar şi cei supuşi stresului psihic sau fizic şi nu în ultimul rând pacienţii cu diabet zaharat tip I şi II. Orotatul de magneziu este singura combinaţie fixă a două componente (magneziu şi acid orotic), componente a două principii de acţiune strâns corelate, care se potenţează reciproc. Dacă rolul magneziului este bine cunoscut, rolul acidului orotic şi efectele favorabile asupra aparatului cardio-vascular – şi nu numai – din păcate sunt mai puţin cunoscute”.

La rândul său, dr Cătălin Colţ, Product Manager la Worwag Pharma România spune că atât calciul, cât şi magneziul fac bine organismului nostru, dar nu trebuie uitată nici mişcarea fizică, atât de benefică.

„Mişcarea fizică este cea care ne ajută să ne tonifiem corpul, să fim mai energici sau chiar să ne îmbunătăţim starea de sănătate. Exerciţii fizice uşoare, sau antrenamente intense, care implică atât corpul, cât şi mintea, orice formă de sport este binevenită atunci când conştientizam câte beneficii ne poate aduce. Mişcarea este bună nu doar pentru sănătatea fizică, ci şi pentru cea mentală.  Una dintre consecinţele efortului fizic prelungit este apariţia gândurile pozitive. Efortul duce la secreţia de endorfine (moleculele fericirii), iar orice activitate fizică stimulează dopamina, acest neurotransmiţător esenţial al bunei dispoziţii şi al plăcerii. Însă, în urma oricărei activităţi fizice (de mică sau mare intensitate) pot apărea o serie de neplăceri. O problemă destul de des întâlnită este contractura musculară. Aceasta este o tulburare  funcţională a unui muşchi sau a unui grup de muşchi, manifestată printr-o senzaţie de durere difuză, de intensitate uşoară sau medie. Persoanele în vârstă sunt mai expuse la contracturi musculare, chiar şi după eforturi fizice de intensitate mică, datorită asocierii unor leziuni inflamatorii şi degenerative ale aparatului muscular şi osteo-articular”.

   foto: www.clujmanifest.ro

Calciul şi magneziul funcţionează ca o echipă, chiar dacă au efecte diametral opuse, spune dr. Cătălin Colţ.

• Calciul este responsabil pentru excitaţia nervoasă, magneziul pentru relaxarea nervoasă.
• Calciul este necesar pentru contracţia musculară, magneziul pentru relaxarea musculară.

Magneziul este prezent în special în alimentele vegetale. Cele mai bune surse de magneziu sunt nucile şi seminţele, produsele de cereale integrale, în special hrişca. Doza zilnică de magneziu recomandată este de 350 mg. Pentru a vă face o idee urmăriţi produsele de mai jos:
• 60 g tărâţe de grâu
• 75 g seminţe de floarea soarelui
• 200 g fasole
• 200 g nuci
• 250 g fulgi de ovăz
• 500 g spanac
• 1200 g carne

Aşadar, pentru o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă, sursele de magneziu ar trebui să fie cât mai diverse: de la cereale integrale şi expandate, apă minerală, seminţe de dovleac, floarea soarelui, susan, spanac, fasole neagră, quinoa, până la banane, cartofi, sfeclă, smochine, curmale, migdale, nuci şi alune crude, nu prăjite.

Mai multe informaţii despre magneziu puteţi găsi şi aici despremagneziu.ro