Trei superbacterii rezistente la tratament îşi fac de cap în România

10 milioane de oameni pe an ar putea muri din cauza bacteriilor rezistente până în 2050

Omenirea este ameninţată de 12 superbacterii, clasificate în mai multe categorii de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Iar România este cap de afiş la primele trei bacterii înşirate de experţii europeni, atrage atenţia profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, precizând că este vorba de infecţii asociate asistenţei medicale, care apar în urma internărilor în spital.

O mare problemă, completează specialistul, e faptul că superbacteriile indicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii au şanse reduse de a fi tratate, asta pentru că antibioticele care există deja pe piaţă nu le mai fac faţă. Şi, cu toate că industria farmaceutică ar trebui să dezvolte noi clase de antibiotice, acest lucru nu se întâmplă, motiv pentru care, la nivel mondial, se discută despre o colaborare între state din punct de vedere al dezvoltării de noi medicamente. 

Rafila: „Pe viitor pot produce infecţii comunitare” 

Concret, pe primele trei locuri în clasamentul OMS sunt acinetobacter, E coli şi Pseudomonas aeruginosa, care pot cauza infecţii letale pentru pacienţii spitalizaţi. „La aceste trei bacterii suntem pe locuri fruntaşe la nivel european, e vorba în primul rând de mari dificultăţi în tratarea acestor trei bacterii. Noi antibiotice nu s-au mai dezvoltat pentru că ele generează rapid rezistenţă. O altă problemă este că, pe viitor, există riscul ca aceste bacterii să producă infecţii comunitare. Momentan nu s-a întâmplat aşa ceva, dar se poate ajunge acolo”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Alexandru Rafila. 

Potrivit acestuia, România va lua măsuri pentru a face faţă bacteriilor prin înfiinţarea unui Comitet Naţional de Supraveghere al consumului de antiobiotice, multisectorial, din care să facă parte şi autorităţile sanitar veterinare. „Trebuie controlat consumul de antibiotice. În statele din sud estul Europei, rezistenţa la aceste bacterii e foarte ridicată, în schimb, în nordul continentului este redusă pentru că acolo sunt restricţii la prescrierea de antibiotice”, a conchis microbiologul. 

Acinetobacter face ravagii în spitale

Spre exemplu, acinetobacter, cea mai periculoasă bacterie multirezistentă, a stat şi la baza infecţiilor unora dintre răniţii de la Colectiv. Însă în afară de dezvoltarea de noi antibiotice, este esenţial ca spitalele să dispună de structuri care să se ocupe cu prevenirea infecţiilor nosocomiale, respectiv de personal specializat în depistarea acestor infecţii - epidemiologi şi microbiologi, de care România nu dispune decât în prea mică măsură.

„Clostridium difficile, alături de stafilococul auriu şi de enterobacterii, se numără printre infecţiile care pot fi contractate din unităţile sanitare”, a arătat şi profesorul Gabriel Popescu, infecţionist la Institutul Matei Balş din Capitală.